Mănăstirea Cârnu și împrejurimile sale

TIPĂREȘTE

Mănăstirea Cârnu este un lăcaș de cult din județul Buzău pe care l-am vizitat către finalul anului trecut, profitând de vremea frumoasă a sfârșitului lunii octombrie. Mănăstirea este considerată cel mai vechi lăcaș de cult din județul Buzău și este situată pe vârful unui deal de pe raza comunei Pănătău.

Cale de acces – Acest obiectiv este accesibil doar dacă vremea este favorabilă. Accesul se face pe DN 10 (noi am mers pe direcția Buzău – Brașov) până în localitatea Pătârlagele; aici, am cotit către dreapta, urmând indicatorul către localitatea Colți. Am traversat râul Buzău pe un pod destul de îngust și imediat am întâlnit o altă intersecție unde am găsit un indicator către dreapta, care ne-a arătat calea spre obiectivul nostru. Dacă până în acest punct drumul este excelent (am parcurs circa 55 de kilometri din municipiul Buzău până aici), ultimii aproximativ 12 kilometri sunt perfecți pentru un traseu off-road. Asfaltul este plin de cratere, pe alocuri inexistent, iar ultimii 3 kilometri până la mănăstire i-am parcurs pe un drum forestier îngust care nu permite accesul a două autoturisme în același timp. Am trecut prin localitățile Zaharești, Măguricea și Tega și am urcat, uneori abrupt, până pe vârful dealului Blindișel, unde este ascunsă această mănăstire, sub poala protectoare a pădurii. Prezența acestui lăcaș de cult este marcată printr-o cruce metalică, înaltă de câțiva metri, care este amplasată pe vârful dealului, în apropierea mănăstirii. Crucea este vizibilă de pe DN 10.

Descrierea Mănăstirii Cârnu

Soarele blând al toamnei îmbrățișa dealul Blindișel în momentul în care noi am ajuns la poarta mănăstirii. Am parcat mașina lângă o fântână cu roată aflată în apropierea mănăstirii și am intrat în curtea lăcașului de cult, trecând pe lângă o clădire ce adăpostește chilii, dar și câteva camere pentru drumeții obosiți. Straturile de flori pe care le-am admirat anunțau parcă venirea primăverii și nu apropierea anotimpului rece. După ce am trecut de chiliile călugărițelor, am văzut pe partea dreaptă o clădire ce avea prispa plină cu ghivece de flori. Am urcat treptele de piatră către această locație, iar o măicuță pe care am întâlnit-o ne-a răspuns amabilă la câteva întrebări. Am aflat astfel că această clădire adăpostește două paraclise și stăreția mănăstirii. Paraclisele poartă hramul ”Sfântul Epifanie, arhiepiscopul Ciprului” și ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”; această construcție a fost finalizată în anul 2002. Am fost invitați să vizităm cele două paraclise, unde am putut face în voie câteva fotografii, admirând totodată portretele sfinților pictate în interiorul locației.

Măicuța ne-a îndrumat apoi să vizităm și biserica veche a mănăstirii Cârnu, ce poartă hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Această biserică este situată la aproximativ 50 de metri de clădirea paracliselor. Am coborât pe o alee pietruită până lângă această construcție. Biserica este construită pe zid, având la intrare un pridvor susținut de șase stâlpi din lemn. Încă de la intrare am observat că biserica a traversat momente foarte dificile, fiind la un moment dat aproape de demolare în perioada comunismului. Între 1864 și 1990 lăcașul de cult a decăzut mult și a fost părăsit pentru o perioadă îndelungată, picturile au fost vandalizate de-a lungul timpului, multe dintre portretele sfinților purtând semnăturile unor oameni fără frică de Dumnezeu.

Biserica este micuță, înăuntru este o liniște deplină, iar privirile sfinților pictați par triste; toate aceste amănunte contribuie la crearea unei atmosfere mistice, propice rugăciunii. Catapeteasma poartă urmele necruțătoare ale trecerii timpului, lemnul fiind înnegrit și pe alocuri picturile scorojite. Măicuța care ne-a întâmpinat ne-a spus că această catapeteasmă datează din secolul al XVI-lea.

Am ieșit din biserică și am văzut clopotele mănăstirii situate pe pajiștea de la intrarea în lăcașul de cult. De aici, de pe această pajiște, am admirat în voie o parte din valea Buzăului, ne-am odihnit puțin și am pornit către mașină, promițând în gând că vom reveni pe aceste meleaguri.

Scurt istoric - Înainte de a prezenta câteva date cu privire la istoria acestui lăcaș de cult, precizez că am cules următoarele informații dintr-o broșură editată de Episcopia Buzăului și Vrancei în anul 2006. Am aflat că la Cârnu a fost un mic schit care exista deja la mijlocul secolului al XVI-lea. Despre acest schit se crede că a fost ctitorit de către Mircea Ciobanu, domnitorul Țării Românești, și de către soția acestuia, doamna Chiajna. Schitul Cârnu s-a dezvoltat odată cu trecerea timpului. Astfel, în anul 1834, Schitul Cârnu este prezentat în documentele vremii ca un lăcaș de cult cu ”12 părinți”, 12 chilii, trapeză și bucătărie, precum și ceva avere de la ctitori, spre a se putea întreține. Secularizarea lui Cuza va duce la desființarea Schitului Cârnu în anul 1864 și totul se va ruina treptat. Chiliile vor dispărea, iar biserica va fi uneori folosită ca adăpost pentru animale. După evenimentele din decembrie 1989, Mănăstirea Cârnu a fost reactivată ca așezământ monahal.

Despre denumirea lăcașului de cult circulă o legendă , conform căreia în timpul unei invazii turcești, doamna Chiajna s-a ascuns în turla mănăstirii cu documentele importante ale țării. Datorită spațiului îngust, doamna Chiajna a stat cu nasul lipit de zid, ceea ce a dus la strâmbarea nasului dumneaei; această întâmplare a dat apoi numele lăcașului de cult.

Pe drumul către Mănăstirea Cârnu se mai pot vizita câteva obiective:

1.Fântâna lui Mihai Viteazul – este un monument istoric ridicat la intersecția DN 10 cu DJ 203G, pe raza comunei Măgura. Monumentul a fost ridicat în 1975 și marchează împlinirea a 375 de ani de când Mihai Viteazul a trecut prin aceste locuri către Ardeal. Domnitorul a poposit pentru o noapte în zonă.

2.Casa Memorială Vasile Voiculescu – este situată în localitatea Pârscov; accesul se face din DN 10. Până la acest obiectiv noi am urmat o intersecție către dreapta, am traversat râul Buzău și am parcurs aproximativ 5 kilometri. Programul de vizitare este: luni și miercuri închis, iar în restul zilelor este deschis vizitatorilor între 10.00 – 17.00. Noi am ajuns către finalul programului și am vizitat casa cu cele patru cămăruțe ale sale, precum și bustul scriitorului, amplasat în grădina din fața casei. Am admirat diverse publicații și documente ale autorului, dar și fotografii ale familiei sale sau diverse obiecte de mobilier, bine conservate. Prețul biletului de intrare a fost de 6 lei de persoană, iar taxa pentru fotografiere - 20 de lei.

3.Barajul și lacul de acumulare Siriu – barajul este construit în perioada 1972-1994 doar din pământ, piatră și argilă, iar lacul de acumulare format artificial se întinde pe o lungime de aproximativ 10 kilometri. Obiectivul se află la 25 de kilometri de localitatea Pătârlagele, pe DN 10 către Brașov.

În încheiere, voi atașa câteva dintre fotografiile noastre realizate cu ocazia vizitării Mănăstirii Cârnu și a celorlalte obiective din zonă...

---

VIZUALIZĂRI: 8465 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI