Gânduri după Întâlnirea AFA 2013
Plecând de la sărbătoarea AmFost Acolo, în drum spre casă, cu regretul că distracţia a luat sfârşit atât de repede, mă întrebam: oare cine va fi cel ce ne va împărtăşi primele impresii? De asemenea, mă mai întrebam dacă eu voi putea să-mi ordonez cumva ideile şi sa scriu câteva cuvinte.
Violeta, cu entuziasmul său debordant, a spart gheaţa şi de astă dată. Mulţumesc, Violeta, nu doar pentru rândurile tale pline de încântare, ci şi pentru faptul că mi-ai răspuns la prima întrebare!
Dacă eu voi scrie? Ce a fost, cum a fost, ştiu toţi cei care au participat la aniversarea AmFost Acolo, iar cei care nu au participat - din filme, poze şi impresii - cred că au aflat deja.
Eu am luat parte pentru prima oară la o astfel de manifestare şi am fost impresionată de legătura specială care s-a cimentat între mai vechii membri AFA, cei care s-au cunoscut cu alte ocazii. Cât de bucuroşi au fost de revedere şi cât de trişti erau la despărţire! "Frăţia AFA" este o frăţie de sânge sau care a intrat în sânge.
În ceea ce mă priveşte… au fost persoane care mi-au sesizat timiditatea. În primul rând acelora, dar şi celorlalţi, doresc să le spun că eu trăiesc momentul în toată intensitatea lui chiar şi numai contemplând, nefiind deci necesar să fiu în centrul acţiunii. Poate de aceea sunt uneori atât de tăcută şi - sigur - de aceea îmi plac atât de mult urmele trecutului şi "pietrele istorice" cu care i-am împiedicat atât de des pe cei care mi-au citit impresiile de călătorie.
Pentru că fierberii lăuntrice nu-i poate da măsură decât cel care o trăieşte, am să vă spun acum - pe scurt - ceva ce nu s-a văzut şi nu s-ar fi putut vedea.
Deşi am auzit cuvintele lui Cornel atunci când a început apelul pentru acordarea premiilor, scaunul mi se lipise de spate şi nu mă mai puteam desprinde. Soţul meu mi-a şoptit apăsat şi imperativ: "Hai, du-te, du-te acolo!" M-am ridicat şi m-am prezentat în faţa voastră, dragi colegi şi prieteni, având pe umeri o greutate mare cât un munte. L-am întrebat pe Cornel: "Trebuie să spun ceva?" Când mi-a răspuns: "Nu neapărat, nu ne formalizăm!" m-a absolvit. Mulţumesc Cornel!
Cu scuzele de rigoare, primiţi, vă rog, gândurile mele exprimate tardiv:
N-a fost o competiţie, deci nu sunt o învingătoare. Sunt doar unul din miile, din zecile de mii de membri AmFostAcolo care au alocat ceva timp scriind impresii de călătorie.
Mă bucur că review-urile mele au fost apreciate şi mulţumesc tuturor acelora care m-au citit!
Dar în primul rând mulţumesc lui Cornel mentorul nostru şi cel care a pus pe roate acest mecanism atât de complex pe care noi îl numim prea simplu AFA!
Mulţumesc echipei de moderatori fără de care acest mecanism n-ar fi putut funcţiona întotdeauna atât de bine!
De asemenea, mulţumiri speciale lui Dragoş care a făcut posibilă deplasarea mea la Întâlnirea Anuală AFA 2013 de la Odorheiu Secuiesc!
Şi, nu în ultimul rând, mulţumiri şi recunoştinţă bunului şi dragului meu soţ care mi-a înţeles şi mi-a acceptat hobby-ul, ajutându-mă ori de câte ori urma să plec singură în călătorii!
Mulţumesc tuturor!
Voi păstra întotdeauna ca pe preţioase amintiri Diploma de excelenţă AmFostAcolo, precum şi Patalamaua de călător AmFostAcolo pentru că - nu-i asa? - de astă dată şi eu am fost acolo.
Premiul special oferit este o duioasă aducere aminte despre Vaduz - capitala principatului Liechtenstein. Muzica asociată comentariilor şi fotografiilor face şi mai plăcută o vizită virtuală într-un loc pe care l-am revăzut cu plăcere vara trecută.
Tortul aniversar din care Cornel mi-a oferit cu generozitate bucata cea mai mare, a fost cel mai frumos şi cel mai bun tort servit vreodată pentru că a marcat 5 ani de existenţă AFA şi pentru că a reunit prieteni mai vechi şi mai noi, oameni care împărtăşesc aceeaşi pasiune, călătoria.
Felicitări celor care s-au implicat în organizarea acestei petreceri minunate! Vă mulţumesc tuturor pentru că m-aţi primit în rândurile voastre, iar lui Dragoş mulţumiri speciale din partea soţului meu care i-a apreciat calităţile de conducător auto şi de "băiat de gaşcă".
Ştiu că în astfel de împrejurări oamenii se despart promiţând cu solemnitate că la următoarea întâlnire vor fi cu siguranţă prezenţi. Eu nu voi face asta! Eu nu promit nimic! Vă spun simplu că îmi face plăcere să fiu oricând alături de voi, iar dacă va fi posibil, voi fi alături de voi şi data viitoare!
Trimis de iulianic in 25.02.13 19:52:59
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
din aceste rinduri razbate un soi de sensibilitate. pacat ca ai stat inchisa in tine si te-ai lasat doborita de emotii. eu am simtit in privirea ta un soi de "tine-te la distanta". poate ca m-am inselat, dar impresia asta au avut-o si alti membri participanti la intilnire.
stiu ca am stirnit multe discutii contradictorii intre tine si alti membri ai site-ului, insa eu sint foarte prietenoasa.
daca anul trecut am venit chitita sa il calc pe picior pe Dragos (poate la un dans sau gaseam eu momentul) privirea lui candida m-a dezarmat si l-am indragit din prima clipa, chiar daca, din cauza lui, am bocit vreo citeva zile.
si in incheiere, DA, ai fost o invingatoare. ca daca n-ai fi fost, nu ti-ar fi dat Cornel premiul cel mare si cea mai mare (si mai buna) felie de tort! le-ai meritat!
@iulianic: și pentru mine a fost o plăcere să vă am tovarăși de drum, deși uneori ai vorbit cam mult... Regret doar că am fost o gazdă/însoțitor destul de neglijent - plecând hoțește la schi toată ziua de sâmbătă și lăsându-vă 'abandonați' în hotel. Data viitoare poate mă scot...
@adri-nico: măi, iartă-mă... știam că am un efect puternic asupra fetelor frumoase, da' niciodată n-am făcut vreuna să plângă (în mod deliberat). Îmi cer scuze și sper să mă ierți...
@Dragos: Deşi am sesizat sensul, bine că măcar tu spui că am vorbit cam mult. Să nu creadă colegii noştri – cei care au afirmat că eu vorbesc puţin şi scriu mult – că am pierdut plăcerea dialogului, a socializării.
Cât despre ziua de sâmbătă… a fost foarte bine aşa. Nu ne-am simţit o clipă abandonaţi, iar pozele pe care mi le-ai arătat de la schi, frumoase de altfel, n-au avut darul să mă facă să regret că nu am fost şi noi pe pârtie. Imaginile de iarnă savurate din plin pe drumul de întoarcere, au completat această carenţă. Soţul meu spune că "şi dacă ne făceam un program comun, n-ar fi ieşit totul atât de bine precum a ieşit din întâmplare".
@adri-nico: Chiar dacă am o diferenţă de păreri cu cineva, nu vin la întâlnire cu gândul de a-l călca pe picior. Nu ştiu de ce ai simţit în privirea mea un soi de "ţine-te la distanţă". Un nou venit sare iute în braţele tuturor sau aşteaptă să fie întrebat ce-i cu el şi ce vânt îl aduce pe acolo?
@iulianic:
ti-ai dat seama ca era sub forma de gluma povestea de mai sus.
@adri-nico: Da, Adri, mi-am dat seama şi de astă dată nu am motiv să mă "încontrez" cu tine! Dar... nu mai da copilului să mănânce prăjituri când ai de făcut drum lung cu maşina, pe serpentine şi denivelări!
@iulianic:
Pai nu copilul a mincat prajiturile. Erau pentru mine... Le-am luat la pachet. El a fost deocheat.
Suntem la a doua intalnire, te citesc cu mult drag. Te felicit din inima, esti o invingatoare! Imi permit sa-ti postez o fabula:
A fost odata un grup de broscute. Si aceste broscute voiau sa se ia la intrecere.Telul lor final era sa ajunga in varful unui turn foarte inalt.
Auzindu-se despre aceasta mareata intrecere, se adunasera deja multi spectatori.
Acestia venisera din toate colturile tinutului pentru a urmari cursa si a le incuraja pe broscute.
Cursa urma sa inceapa...
Totusi... dintre spectatori nu credea nici unul ca vreuna din broscute va reusi sa ajunga in varful turnului. Tot ce se auzea erau exclamatii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu vor reusi niciodata sa ajunga sus! “ sau: „Nici nu au cum sa reuseasca, turnul este mult prea inalt! “
Broscutele începura sa abandoneze... cu exceptia uneia singure, care se catara vioaie mai departe...
„E mult prea obositor! Nu va putea nimeni sa ajunga sus! “ continuau sa strige cei adunati acolo.
Tot mai multe broscute se resemnau si abandonau... exceptând una singura care se catara consecvent mai departe... Nu voia cu nici un chip sa abandoneze!
In final renuntasera toate, cu exceptia acelei broscute, care cu o imensa ambitie si tenacitate reusi sa ajunga singura in virful turnului!
Concursul desemnandu-si castigatorul, toate celelalte broscute precum si cei ce se adunasera sa le vada au vrut sa afle cum a reusit broscuta sa ajunga totusi în varf, dupa ce toate celelalte se vazusera nevoite sa abandoneze cursa!
Unul din spectatori se duse la broscuta s-o întrebe cum de a reusit sa faca un efort atat de mare si sa ajunga in virful turnului.
Si spre surprinderea lui… si a celorlati adunati acolo afla ca: ... Broscuta învingatoare era SURDA!!!
MORALA
Vocea aceea care iti spune ca nu ai sa reusesti iti rapeste cele mai frumoase dorinte si sperante pe care le porti in suflet! Reflecteaza la puterea cuvintelor, caci tot ceea ce auzi sau citesti te influenteaza în ceea ce faci!
multumesc pentru clipele frumoase si sotului, astept cu nerabdare sa ne revedem!
@balasa violeta: Şi eu îţi mulţumesc pentru gândurile frumoase, precum şi pentru fabula cea plină de înţelepciune!
Nu ştiu dacă nu cumva ar trebui să-ţi răspund pe privat, dar pentru că fabula este postată aici, tot aici voi răspunde.
Vei fi surprinsă dacă vei afla că broscuţa învingătoare chiar este SURDĂ? Este surdă la propriu şi la figurat, dar nici una, nici cealaltă în proporţie de 100%. Nu voi explica aspectul aşa zis "la propriu" pentru că nu are sens. Este doar o problemă a mea. Ceea ce are legătură cu AFA este aspectul "la figurat".
Dacă ascultam vocile care îmi spuneau concertat, cu insistenţă, că locul meu nu este pe AFA, că cei mai buni au înţeles şi au plecat, etc..., etc... (nu vreau să intru în amănunte, e complicat...), mai petreceam eu o seară minunată cu voi? Mă mai bucuram primind cea mai mare felie de tort, felia învingătorului?
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Feb.2013 S-a mai scris o pagină din Povestea AFA — scris în 17.03.13 de urjanclaudiu din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Feb.2013 Poezie pentru AFA — scris în 04.03.13 de adri-nico din BUZăU - RECOMANDĂ
- Feb.2013 5 ANI DE AFA — scris în 27.02.13 de ARA din TIMIşOARA - RECOMANDĂ
- Feb.2013 Intalnirea AFA, cu soarele in suflet — scris în 27.02.13 de amero din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2013 La inceput de drum... AFA — scris în 25.02.13 de dannas din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2013 Mulţumesc, Afa! — scris în 25.02.13 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2013 La Vie En Rose (Intalnire AFA de Dragobete - 5 ani!) — scris în 25.02.13 de balasa violeta din CâMPINA - RECOMANDĂ