Seniori romani in Monaco si Monte-Carlo

TIPĂREȘTE

Monaco este un stat pitic, al doilea din lume dupa Vatican si este amplasat pe Coasta de Azur pe dealuri si stanci abrupte la poalele Alpilor Maritimi si la o distanta de 18 km de Nisa. Are o suprafata de numai 2 kmp in care traiesc 32000 locuitori din care numai 15% monegasti, restul provenind din peste 100 de nationalitati. Monaco este un paradis fiscal, cetatenii sai neplatind impozite ceeace explica refugierea si naturalizarea aici a multor miliardari din toate colturile lumii. Datorita nivelului de trai ridicat si a sistemului sanitar de excelenta, locuitorii sai au cea mai mare speranta de viata din lume: 93.7 ani femeile si 85.7 ani barbatii, cu 5 ani mai mult decat japonezii. Romania are cea mai mica speranta de viata din UE: 75 ani femeile si 68.5 ani barbatii.

Desi a fost populat din preistorie, in aceste locuri gasindu-se scheletele primilor locuitori mediteranieni, apoi in antichitate de liguri si de romani, istoria sa incepe din 1295 cand nobilul genovez ghuelf Grimaldi a trebuit sa se exileze fiind invins de gibelini. El s-a deghizat in calugar si cu o mana de oameni, dupa ce a omorat paznicii a patruns intr-o cetate cocotata pe stanca abrupta (Le Rocher) pe care a cucerit-o. A inceput astfel o dinastie care domneste de peste 700 de ani. Fiind un stat mic, Monaco s-a pus sub protectorat francez sau sardinez dar a ramas independent.

In Monaco este interzisa circulatia automobilelor straine pentru care sunt amenajate parcari supraetajate sapate in stanca, accesul la diferitele etaje facandu-se cu lifturi rapide sau scari rulante.

La dezvoltarea principatului in ultima parte a secolului trecut au contribuit Rainier III si sotia sa principesa Grace Kelly, fosta starleta la Hollywood, o persoana cu mult bun simt, ctitora a unor institutii culturale. Era foarte iubita de popor. Si astazi bulevarde, teatre, parcuri poarta numele ei.

Legenda spune ca un blestem urmareste familia Grimaldi ca pedeapsa pentru crimele facute la cucerirea cetatii in 1295. Acidente, divorturi, morti inexplicabile, copii nelegitimi sau nereusiti au innegurat viata privata a familiei. Se pare ca la volanul masinii in care a murit prematur Kelly se afla fiica sa Stephanie care, la cativa ani dupa, a fost desmostenita din cauza scandalurilor din viata personala. Rainier al III lea nu s-a recasatorit. El a continuat opera de dezvoltare si modernizare a statului care, sub domnia lui a ajuns la cel mai mare produs intern brut pe locuitor din Europa.

Pana la aceasta excursie nu-mi era in clar raportul dintre Monaco si Monte-Carlo pe care il consideram capitala statului. Nu, Monaco nu are capitala. El este format din urmatoarele cartiere sau districte legate intre ele:

- Monaco sau le Rocher de Monaco in care se afla palatul familiei Grimaldi construit ca fortificatie de aparare in 1100, muzeul de oceanografie, catedrala in care sunt inmormantati membrii familiei Grimaldi si palatul de justitie

- Fontvieille, cartier nou industrial construit pe o suprafata de 22 ha smulsa marii.

- La Condamine, partea comerciala din jurul portului Hercule si a gradinilor exotice

- Monte-Carlo construit la sfarsitul sec. XIX in jurul cazinoului. Aici se afla cele mai elegante hoteluri si restaurante si aici se tine anual marele raliu de formula I.

Autocarul a oprit in parkingul subteran al Muzeului de Oceanografie, muzeu infiintat de Albert I care era un reputat biolog, om de stiinta si navigator. Muzeul, construit in 1910 este o cladire impunatoare cu doua etaje construita din piatra alba, asezata pe o stanca la 85 m. deasupra nivelului marii. Ridicarea cladirii a durat 11 ani.

In fata muzeului este expusa macheta batiscafului lui Cousteau care a fost timp de 30 de ani de ani directorul muzeului. Este vizitat de un million de turisti pe an dar noi nu l-am vizitat pentru ca grupul a preferat sa nu piarda schimbarea garzii la palat. Parcarea subterana are cinci etaje la care accesul se face cu lifturi rapide de mare capacitate si scari rulante. La un moment dat ne-am ratacit in labirintul parcarii dar sistemele video de pozitionare ne-au readus pe drumul bun. Din holul unui etaj al parcarii subterane am iesit pe o terasa marginita de stanci abrupte in care se spargeau valurile inspumate si de la care am putut admira soliditatea contraforturilor muzeului oceanografic. Ajunsi din parcare la nivelul trotoarului am urcat pe stradute stramte in panta pentru ca la ora 11.55 se schimba garda la palat.

Piata din fata palatului cu cladiri vechi de 3-400 de ani bine intretinute si tunuri din timpul lui Ludovic al XIV ofera de la inaltime o priveliste superba asupra portului si a principatului. Ne-am gasit un loc in spatele grilajelor de fier si timp de aproape jumatate de ora am privit soldatii inalti imbracati in uniforme albe de vara (desi era aproape de 1 noiembrie) executand ritualul unor comenzi si miscari vechi de sute de ani.

Am coborat pe aceleasi stradute, am trecut pe langa cladirea baroca a Ministerului de Justitie si am intrat in catedrala dedicata Bunei Vestiri. Catedrala a fost construita pe locul unei vechi biserici din sec. XIII ridicata de calugari genovezi. Au fost necesari zece ani pentru terminarea catedralei in 1875. Construita din piatra alba este impunatoare prin sobrietatea ei. Maretia ei este data de sirurile de coloane foarte inalte de granit si porfir colorat, a altarului din marmura de Carara, a unei Pieta din 1500, a unui alt altar din lemn aurit din renastere si a vitraliilor. In 1975 catedrala a primit o orga imensa cu patru clavire care acompaniaza slujbele religioase. In catedrala odihnesc principii dinastiei Grimaldi. Pe mormintul simplu cu o placa alba de marmura a lui Grace un turist depusese o imensa garoafa rosie.

Fontvieille este singura parte plana din Monaco. Terenul de 22 ha smuls marii este o mare realizare tehnica, pe el ridicandu-se un cartier nou, un mare mall, un heliport si multe parcuri si gradini. In jurul portului sunt zeci de blocuri de 30-40 de etaje inghesuite unele in altele ca sa ocupe ultimul metru patrat de teren liber. Restaurante, firme, banci, hoteluri, pulseaza bani in visteria principatului. Cartierul a fost inaugurat in 1972.

In cartierul comercial Condamine situat in centrul principatului, toate stradutele sunt dispuse intr-un mare octagon orientat spre port. Aici sute de buticuri te imbie cu preturi pe masura. Portul Hercule din Condamine a fost modernizat de Albert I in 1901 pentru a putea ancora sute de iahturi si vase de agrement. Abia in 1926 s-au terminat lucrarile care l-au dus la dimensiunile actuale. In 2002 a fost completat cu o dotare exceptionala: cel mai mare dig semiflotant din lume de 350 m lungime, 30 latime si 20 inaltime care cuprinde doua gari maritine, un parking pe patru nivele si o suprafata seaca de 25000 mp pentru intretinerea si repararea vaselor. Digul se poate misca in jurul unei balamale de otel de 8 m. diametru si 7oo t. greutate.

In portul Hercule se tine anual in septembrie salonul nautic international cu 500 de locuri de expunere iar pe cheiul Albert I se afla o imensa piscina amenajata pentru plonjari.

Monte-Carlo este definit ca districtul dezvoltat in jurul cazinoului principal si a zecilor de alte locuri de pierdut/ castigat bani. Aici se gasesc cele mai elitiste hoteluri din Monaco cum este hotelul Paris de 5 stele in care o camera cu vedere la mare costa 600 eu/ noapte, opera construita tot de Garnier, forumul Grimaldi, sporting club, teatrul Princesse Grace in care a jucat si Elvira Popescu. Aici, in vitrina unei agentii imobiliare am vazut preturi de vanzare de 3-4 mil. euro pentru apartamente de bloc de sub 100 mp.

Deschiderea in 1858 a Cazinoului din Monte-Carlo a fost declicul care a scos Monaco din faliment. Principatul era impovarat de datoriile facute din cauza lipsei resurselor si al unei proaste administratii. Pana la jumatatea anilor 1800 Monaco era unul din cele mai sarace si indatorate state din Europa gata de a fi anexat de Franta, Italia sau Sardinia. Gratie viziunii principilor Charles III si Albert I s-a fondat orasul Monte-Carlo, s-au construit linia de cale ferata, institutul oceanografic, cazinoul si opera (realizate de Garnier), a inceput modernizarea portului. Cu aceste dotari si atractii si printr-o politica financiara de concesionare si subscriptie, statul ramanand actionar principal, Monaco s-a dezvoltat vertiginos. Norocul a fost ca in Germania in 1870 se interzisesera jocurile de noroc astfel ca impatimitii de joc si bogatii lumii dispusi sa-si riste averile au inceput sa frecventeze asiduu cazinoul de la Monte-Carlo. Cetatenilor monegasti le este interzis sa joace la cazinou iar celor straini li se cere dovada unor resurse financiare apreciabile. Cazinoul a fost construit de Garnier in 1864 si completat tot de acesta cu o sala de concert in1878.

Opera din Monte-Carlo este o prelungire a cazinoului facand corp comun cu acesta. Aici au cantat cei mai mari cantareti ai lumii Melba, Caruso, Saliapin, Cllas, in urma cu cativa ani Angela Gheorghiu, aici a jucat Sarah Bernard si au dansat Diaghilev si Nijinski. Am urcat o scara de marmura spiralata care ne-a condus la una din intrarile cazinoului. Incepand cu ora doua dupa amiaza publicului i s-a dat voie gratuit sa viziteze parterul cazinoului. Am stat linistiti la o coada de maximum un sfert de ora si am intrat in sanctuar.

Cazinoul contine 1300 mp sali de joc si 10000 mp de decoruri retro si vitralii. Am patruns intr-o sala in care candelabrele de cristal filtrau o lumina galbena care aurea tapiseriile de pe pereti, vitraliile si mobilierul. Totul era eleganta si stil si neobisnuita fiind cu acest ambient aveam senzatia de vis. Eram atat de uluita de frumusetea si rafinamentul din jur incat nici nu puteam retine detaliile. La mesele acoperite cu postav verde se juca ceva, nu ma intrebati ce, nu stiu. Am fost trezita la realitate cand am vazut in aceasta sala superba cele cateva zeci de automate de joc americanesti, cu ilustratii de prost gust, tipator colorate. La vederea lor vraja s-a destramat.

La iesirea din acest salon ametitor nu am rezistat si m-am pozat langa portiera unor masini unicat. In fata cazinoului sunt peluze cu flori, fantani arteziene, cafenele, hoteluri de lux si o mare de gura-casca printre care ne-am numarat si noi. La un moment dat dintr-o limuzina lunga (langa care nu m-am mai pozat) a coborat o doamna intre doua varste careia portarul i-a facut o plecaciune respectuaoasa. Ea a intrat in casino sa-si aline setea de joc iar noi am continuat turul Monte-Carlo, de data asta in minicar.

In luna mai a fiecarui an se tine raliul Monte-Carlo pe stradutele intortochiate si stramte ale orasului. Pista are o lungime de 3.3 km si este strabatuta de concurenti de 78 de ori. Grand Prix de Monte-Carlo Formula 1 este cea mai ravnita competitie de acest gen din lume.

Forumul Grimaldi este un ansamblu in Monte-Carlo format din trei auditoriumuri, 23 sali de conferinte, sali modulabile care pot primi simultan pana la 3000 de participanti. Anual se tine aici Festivalul Televiziunii si Primavara Artelor. Deasupra parkingului dintr-un tunel se gaseste gradina japoneza intinsa pe o suprafata de 7000 mp. Ea a fost proiectata de un mare architect japonez si reprezinta o oaza de liniste in inima tumultosului Monte-Carlo. Am strabatut gradina, podurile suspendate, am privit pietre zen in luciul unei ape, ne-am odihnit intr-un pavilion de ceai si am hranit pesti exotici rosii veniti cu zecile la cateva firimituri de paine.

Monaco se dezvolta in continuare dar cum nu mai are niciun metru patrat liber de constructii, artere de circulatii sau parcuri, provocarea consta in urbanismul maritim prin crearea unor insule artificiale

Urmeaza Nisa si Cannes.

---

VIZUALIZĂRI: 8810 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI