Aventura in Cheile Galbenei

Adevarat exercitiu de supravietuire! Copilul atarnat de gatul tatalui iti da fiori! Nu trebuia sa riscati, bine ca nu a patit nimeni nimic!

Îmi pare rău că trebuie să o spun dar pe cel care v-a dus pe acolo eu nu l-aş numi ghid ci un om inconştient al cărui scop nu era decât să câştige nişte bani. Traseul prin Cheile Galbenei (aceasta este denumirea corectă) este considerat de mulţi ca fiind cel mai greu traseu din Apuseni. Oricum, este unul din cele mai dificile, fiind recomandat doar persoanelor bine pregătite. De obicei, cu cât traseele sunt mai dificile, cu atât locurile sunt mai spectaculoase, de aceea este bine că aţi descoperit aceste chei, dar totusi... !!!

Personal, presupunând că aş face pe ghidul, nu aş avea curajul să mă "aventurez" pe astfel de trasee cu persoane pe care nu le cunosc. E drept că de multe ori, astfel de locuri sunt frecventate de mulţi turişti mai puţin experimentaţi şi binenţeles că la fel ca în cazul dumneavoastră, nu se întâmplă nimic rău. Dar vreţi să ştiţi până când? Vă spun eu: Până când se întâmplă. Iar atunci muntele s-ar putea să nu fie prea binevoitor în a acorda o a doua şansă.

--

Am corectat, in titlu, denumirea cheilor in "Cheile Galbenei" - mulţumiri, urjanclaudiu [nota webm.]

După Cheile Galbenei urma Poiana Florilor, într-o explozie florală specifică lunii mai, de neratat mai ales în această perioadă.

Traseul nu mi s-a părut atât de dificil (iunie 2012), nici măcar pentru anii mei, este într-adevăr obligatoriu un echipament adecvat, adică bocanci, un set de schimb - haine și încălțăminte (chiar și adidași) - pentru orice eventualitate (riscul de a te uda este mare în porțiunea joasă a cheilor) și durează încă o oră de traseu până la mașină.

Am mers și prin apă (foarte rece) în cizme de neopren oferite de ghidul nostru (și gazdă în același timp).

Pe același versant (stâng) al pârâului Galbenei mai există o potecă, ceva mai lejeră, în care nu trebuie să mergi doar în mâini pe cablu (e vorba de o porțiune de câțiva metri din traseul principal), care urcă la câțiva zeci de metri, asigurat de asemeni cu cablu și care coboară, în final, în același loc.

Pădurea de fag - luminoasă, în perioada aprilie - iunie fiind invadată (mai ales în prima parte a perioadei) de leurdă, chiar pe zona traselui turistic, din care am și cules pentru a ne îmbogăți meniul zilei.

Este necesară un pic de documentare înainte de a face traseul (sau altele din Apuseni) - găsiți și pe YouTube filmulețe cu Cheile Galbenei.

Pentru iubitorii de munte traseul nu trebuie ratat.

@nickro: Adevarul este ca a fost un traseu foarte greu, la un moment dat am dorit sa renuntam si sa ne intoarcem din drum dar gandindu-ne prin ceea ce am trecut (o portiune destul de grea) am preferat sa continuam traseul in speranta ca va fi mult mai usor.

Persoana care ducea copilul in spate era chiar ghidul.

Am mai atasat doua fotografii in care copilul putea scapa din spatele ghidului.

@urjanclaudiu: Cu siguranta acea persoana nu este un ghid profesionist deoacece ar fi fost corect sa ne informeze asupra traseului ce trebuia parcurs, a echipamentului necesar obligatoriu, sa ne atraga atentia ca un copil de 5 ani nu are ce cauta in aceasta expeditie, pentru ghid a fost doar o simpla afacere care pentru noi putea sa se termine si altfel.

Din punctul meu de vedere este un traseu foarte dificil.

@yuly68*: Incredibil prin ce-ati trecut; nu stiu cum de mi-a scapat acest review al tau dar citindu-l acum si vazand pozele mi-a trecut pofta sa vizitez aceste chei care in urma cu 2 ani apareau pe lista obiectivelor de vizitat din Apuseni; mai bine ca n-am putut!

Se pare ca am mai descoperit o zona comuna pe care am vizitat-o; apropo-in martie plec la Roma si o sa te contactez pt ca e prima mea vizita in capitala Italiei si as vrea ceva sfaturi!

Sarbatori fericite!

Mutat în rubrica "La pas prin Valea Galbenei (M-ţii Bihor)" (nou-creată pe sait)