Casino 100 - Sinaia forever 2012

TIPĂREȘTE

Anul acesta in cadrul zilelor orasului (28-30 septembrie), festivalul Sinaia forever editia XIX a fost dedicat implinirii a 100 de ani de la inaugurarea cazinoului.

Cazinoul este amplasat in nordul parcului D. Ghika pe locul in care acesta a ridicat prima vila mai acatarii din oras. El nu este deschis publicului larg dar in aceste zile s-au organizat tururi ghidate astfel incat am putut vedea si eu principalele incaperi. In cazino se patrunde printr-o scara monumentala care te conduce intr-un foyer de 200 mp. in care in acea zi se facea vernisajul unei carti. Am vizitat Sala Oglinzilor, Sala Baccara, Sala D. Ghika, sala N. Grigorescu si sala de teatru. La initiativa regelui Carol I, pe baza proiectului si sub supravegherea arhitectului roman Petre Antonescu, cazinoul a fost ridicat in sapte luni, din noiembrie1911 pana in iulie 1912 cand a fost inaugurat. Este falsa parerea ca acest cazino ar fi o copie fidela a celui din Montecarlo. Actionarul principal, baronul de Marcay care era coproprietar si la Montecarlo a impus unele elemente decorative interioare dar majoritar, cazinoul este conceptie si executie romaneasca. Inaugurarea cazinoului s-a facut in prezenta familiei regale si a primului ministru Titu Maiorescu. Alexandru Davila a organizat un spectacol deosebit la care a adus si trupe straine iar George Enescu a sustinut un concert. Festivitatea de inaugurare s-a terminat noaptea tarziu cu un grandios foc de artificii cum nu mai fusese vazut pana atunci. Sala mare a cazinoului numita si Sala Oglinzilor are o suprafata de 650 mp si o capacitate de 900 de persoane stand in picioare sau 600 asezate pe scaune. In ea erau montate 13 mese la care se juca ruleta. In sala Baccara sau Sala Ovala care are o suprafata de 350 mp se juca chemin de fer. In Sala privata de 80 mp in care miza era de cinci ori mai mare decat in celelalte sali, se aflau numai doua mese la care potentatii interbelici N. Malaxa, Max Auschnitt si altii pierdeau constant la jocurile in care partener le era regele Carol al II-lea. In sala D. Ghika denumita si sala cu Struguri, erau servite jucatorilor icre negre si sampanie frantuzeasca iar orhestra interpreta fie valsuri de Strauss fie piese celebre de jazz. Aici au cantat de nenumarate ori Maria Tanase si Gica Petrescu. In cazino se mai juca poker, rummy, sah. Table sau tintar jucau negustorii, proaspat imbogatiti datorita exportului de cereale din granarul Europei. In aripa de sud a cazinoului, in sala N. Grigorescu am admirat o expozitie cu peste o suta de panze ale a pictorului Costinescu. Nu am vizitat salile Carol I, Ferdinand si cabinetul reginei Maria. La cazino lucrau 120 de crupieri si o armata de chelneri, majordomi, dame de companie la comanda, florarese, garderobieri cu totii facand tot posibilul ca jucatorii sa se simta bine si sa cheltuiasca multi, foarte multi bani. Se spune ca intre hotelul Palas si cazinou era un tunel de trecere luminat si ventilat prin care amantele miliardarilor insurati, parfumate cu Chanel nr. 5, erau ascunse de ziaristii gazetelor de scandal; de asemeni prin acest tunel se reintorceau in hotel cei norocosi care astfel isi fereau averea recent castigata de ochii raufacatorilor. In perioada de glorie a cazinoului spre anii 1930, sambata si duminica din trenul special Bucuresti - Sinaia numit "trenul placerii", din cel de Budapesta in care se calatorea dus-intors fara pasaport sau din automobilele Oldsmobile, Pontiac sau Nash coborau 800 de oameni insetati de joc si care-si riscau averile. Inainte de a intra in cazino ei aruncau banuti de argint in fantana arteziana din fata scarii de intrare in speranta unui castig important. A intrat in legenda povestea unui tanar de bani gata care dupa ce si-a pierdut mosia din Calugareni judetul Vlasca si blockhausul de pe Calea Victoriei si-a jucat sotia. Ani de zile a putut fi vazut zgribulit de frig pe peronul garii Sinaia asteptand un tren care nu-i mai aducea nimic inapoi.

Initial cazinoul a fost proprietatea Eforiei Spitalelor si a Primariei orasului Sinaia carora le-a adus mari venituri. In timpul celui de al doilea razboi mondial cazinoul a fost inchis dar a fost gazda Crucii Rosii care a adapostit aici refugiati politici. A fost redeschis in seara de Craciun a anului 1944 dar a functionat fara stralucire pana in 1947 cand, Gh. Gheorghiu Dej considerandu-l un simbol al decadentei capitaliste, l-a inchis. Ca si la Peles si Pelisor s-a furat cu sacul, caruta sau camionul, tot ce se putea fura. In 1955 a devenit Casa a Sindicatelor si apoi rand pe rand a avut diverse destinatii socio- culturale. In 1975 s-au alocat fonduri mari pentru repararea si intretinerea lui. Astazi se afla in proprietatea Consiliului Local care scoate bani frumosi din inchirierea a 12 sali pentru evenimente publice din cele mai diverse domenii (expozitii, conferinte internationale, congrese, concerte, targuri, show-room-uri, vernisaje de carti, cocktail-uri, aniversari de companii, revelioane) sau private (nunti, botezuri cu sau fara manelisti). In cazinou ca locatie permanenta functioneaza Centrul International de Conferinte.

Festivalul. Inca de vineri dimineata circulatia pe DN1 in orasul Sinaia a fost inchisa, traficul fiind directionat pe varianta. Echipaje de politie amplasate la bifurcatia de la halta, in fata hotelului International si la capatul dinspre Poiana Tapului a localitatii, indreptau soferii pe rute ocolitoare. Aglomeratia de masini parcate pe varianta si in curtile oamenilor era atat de mare incat sambata seara de la intrare si pana la iesirea din statiune s-a facut o ora si jumatate de slalom. Cum pe acest drum nu prea sunt trotoare, masinile parcate ocupau un sens de circulatie. Unii voiau sa lase masina si sa se grabeasca sa prinda un loc in picioare la concerte, altii, dupa ce facusera un tur de orizont voiau sa iasa si sa se indrepte spre casele lor, totul pe un firisor de banda cu masini bara la bara in ambele directii de mers. Organizatorii au asteptat 50000 de oameni dar in acel furnicar de du-te vino din care unii se multumeau cu “ vazut - placut - plecat” este greu de stabilit cifra exacta. Pe partea stanga a soselei, marginite de bordurile de flori rosii din dotarea soselei, se insiruiau de la hotel Paltinis si pana aproape de parc terase improvizate, prevazute cu mese si banci de lemn in care turistii infometati puteau manca un mic, o ceafa cu cartofi prajiti, o fasole cu carnat sau pastrama de oaie la preturi rezonabile. N-am vazut in viata mea mormane atat de mari de fripturi gata de pus pe jar si chiar la inchiderea targului pe tarabe zaceau inca tone de carne. Se bea bere, tuica, palinca sau must preparat sub ochii clientilor. Pe partea dreapta a soselei grupate dupa activitati erau tarabe in care mesterii isi demonstrau arta. Astfel,un sticlar sufla sticla topita transformand-o in bibelouri fragile, un tigan caldarar fasona ibrice si oale, un cioban canta doine din flueras, o pictorita amatoare iti facea in zece minute portretul in carbune, totul in harmalaia copiilor care aveau la dispozitie masinute, scrancioburi dar si o piscina mare in care ei se rostogoleau in bile enorme de plastic. Atrageau atentia trei masini de epoca printre care un jeep care a facut razboiul si un Plymouth. Pe sosea circulau si faceau poze cu turistii cateva zeci de ingerase, liceene imbracate in rochii albe lungi si cu aripile desfacute, clovni si mascarici. De altfel cred ca tot tineretul din oras participa la eveniment purtand cu mandrie un ecuson pe care scria “voluntar” si fiind de real folos ca indrumatori in imbulzeala de pe strada. O initiativa frumoasa a fost expunerea unor panouri in care prin text si fotografii de epoca aflai istoria cazinoului. Din pacate oamenii erau mai mult atrasi de mici decat de istorii. In fata intrarii in parcul D. Ghika era amplasata o estrada la care o orchestra locala canta potpuriuri de muzica usoara. Deschiderea acestor mini concerte se facea totdeauna cu slagarul “Trecea fanfara militara” care, celor mai in varsta ne aducea aminte de Dan Spataru. Totdeauna era multa lume in jur atrasa de muzica dar si de scaunele care ofereau cateva clipe de odihna. Pe laturile parcului, pe partea stanga erau insirate tarabe cu maruntisuri pana sus aproape de Cimtirul Eroilor si pe partea dreapta pana aproape de gara, tarabe cu mancare si bautura. Daca tarabele cu nimicuri erau aglomerate cu marfa de doi bani si duceau lipsa de clienti, cele in care se vindeau produse naturale, se facea cafea la ibric, se fabrica must, braga, se gustau carnati afumati dar si cascaval gata topit de caldura erau destul de aglomerate. Fata de vacarmul din oras, parcul oferea o oaza de liniste, atat timp cat nu se faceau probe pe estrada in care serile urmau sa sustina concerte Horia Brenciu, Puya, Andreea Banica, Voltaj si altii. Mii de oameni au fost atrasi de muzica desi ascultau stand in picioare sau pe iarba si dardaind de frig in toiul noptii. Sambata noaptea tarziu, orasul a fost iluminat de feeria focurilor de artificii. Pe timpul noptii, pana la orele doua, din 20 in 20 de minute, au circulat maxi-taxiuri pe distanta Platoul Izvor- hotel Intercontinental dar aglomeratia a fost produsa de vizitatori, nu de localnici. Programul cultural al zilelor Sinaiei a fost prezentat in sala de teatru a cazinoului. Aici a rulat ” Dupa dealuri” a lui Cristian Mungiu, cat si alte filme premiate la festivaluri internationale. Au fost organizate in sala Oglinzilor recitaluri de muzica clasica, studiouri de fotografii retro iar in sala Baronului parodii si o serie de activitati interactive cum au fost studiourile de film in strada, concursuri cu recunoastere a unor replici si actori din filme, etc. O lipsa a organizatorilor a fost ca nu au afisat programul defalcat pe zile si ore ale activitatilor din cazinou. Erau afise care te trimiteau la un www. dar cei veniti special pentru festival sau multi localnici nu aveau net la dispozitie. Asa am ratat si eu filmul lui Mungiu si un concert in sala.

Recomand userilor, in special celor cu copii mici dar si fara, ca la anul sa nu rateze cea de a XX-a editie a festivalului Sinaia forever care se anunta de pe acum ca va fi de exceptie. Noi, daca da Dumnezeu sa fim sanatosi, ne vom aduce nepotii ca sa ne distram impreuna...

---

VIZUALIZĂRI: 2373 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI