ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.09.2012
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUL-2012
DURATA: 1 zile
prieteni

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Jungfraujoch - Centenarul Jungfraubahn

TIPĂREȘTE

Oare ce-ar fi fost astazi Jungfrau fara ideea indrazneata a industriasului Adolf Guyer-Zeller de a construi o cale ferata cu cremaliera strapungand stancile masivelor muntoase Eiger (3970 m) si Mönch (4107 m)?

Sunt in posesia unui certificat prin care seful garii din Jungfraujoch atesta ca am vizitat statia feroviara cea mai inalta din Europa convingandu-ma ca prin vizita mea am intregit sarbatoarea centenarului si ca fac parte din istoria Jungfraubahn. Odata cu pasaportul jubiliar Jungfraubahn (1912-2012) care mi-a fost oferit, am primit o sumedenie de informatii pe care sunt nerabdatoare sa vi le impartasesc mai ales pentru ca am observat ca pe AFA a fost deschis un subiect despre Jungfrau care insa a ramas vid. Nu voi povesti toata istoria de o suta de ani a Jungfraubahn, doar voi puncta cateva repere.

Intuindu-se potentialul turistic urias, proiectul lui Adolf Guyer-Zeller a fost aprobat, iar constructia a inceput in iunie 1896. Doi ani mai tarziu, in septembrie 1898, s-a deschis primul tronson (Kleine Scheidegg - Eigergletscher), rezultatul muncii titanice a unei echipe de o suta de italieni care au lucrat in conditii vitrege si cu dotari rudimentare. Dupa moartea lui Adolf Guyer-Zeller intervenita la 3 aprilie 1899 din cauza unei pneumonii, proiectul a fost continuat. A urmat strapungerea muntelui pentru construirea de tuneluri si statii. Cu mari dificultati financiare care au dus la intreruperea temporara a lucrarilor, cu multe jertfe omenesti, a fost finalizata mai intai statia Rotstock, apoi Eigerwand si Eismeer, la 21 februarie 1912 ajungandu-se la punctul terminus. Dupa 16 ani de la inceperea proiectului, la 1 august 1912, a fost inaugurata gara Jungfraujoch situata la cea mai mare altitudine din Europa (3454 m).

Din circuitul Elvetia & Castelele Bavariei (vezi impresii) nu putea lipsi o vizita la Interlaken, statiunea montana situata la poalele Alpilor, intre lacurile Thun si Brienz. De aici se deschide o neasemuita panorama a celor trei varfuri Eiger (3970 m), Mönch (4107 m) si Jungfrau (4158 m) care se afla la granita, separand cantoanele Berna si Valais. N-am fost cazati aici, ci in Lausanne (vezi impresii), de unde am facut deplasarea la Interlaken in cadrul unei vizite optionale (30 euro/pers.).

La Interlaken din nou am avut de ales intre urcarea cu trenuletul cu cremaliera pe masivul Jungfrau si cateva ore libere in statiune, eventual cu o plimbare cu vaporasul pe unul dintre cele doua lacuri. Desi costul ascensiunii a parut tuturor cam mare (135 euro/pers. dus-intors), majoritatea a optat pentru ascensiunea pe "acoperisul Europei". Am avut timp si pentru o scurta plimbare prin oras, pe podul de peste Aare si printre hotelurile - mai mari sau mai mici - cu balcoane impodobite cu flori. Incastrat intr-o mare bucata de stanca, la marginea strazii principale, am vazut chipul lui Adolf Guyer-Zeller - parintele celui mai indraznet proiect de cale ferata, neegalat inca pana acum.

Gara Interlaken Ost este punctul de plecare in toate excursiile si in toate directiile, cu trenul, cu autobuzul sau cu vaporul. La ora programata ne-am prezentat aici si am primit biletele individuale de calatorie valabile dus - intors pentru toate cele trei trenuri. Traseul este impartit in segmente si functie de dificultatile fiecaruia, este deservit de tipuri diferite de trenuri. Primul a fost un tren obisnuit, foarte curat si viu colorat, care ne-a dus pana la Lauterbrunnen (796 m). Al doilea, mai usurel, semanand mai mult cu un tramvai, de asemenea foarte cochet (cu scaune capitonate si cu ferestre foarte mari spre bucuria celor care fotografiaza), ne-a dus pana la Kleine Scheidegg (2061 m). Al treilea, cel mai usor, mergea incet si tragea cel mai greu pe panta din ce in ce mai abrupta. Desi are portiuni in care se poate admira peisajul pe fereastra (doar pe dreapta), cea mai mare parte din distanta este parcursa prin tunel. Urcusul pe ultimul tronson, pana la Jungfraujoch (3454 m), este cel mai dificil pentru oamenii neobisnuiti cu altitudinea. Incep palpitatiile, zvacnirile de tample, iar respiratia devine tot mai anevoioasa.

Se fac doua pauze a cate 5 minute fiecare, la Eigerwand (2865 m) si Eismeer (3160 m). Toata lumea coboara si merge prin galerii la punctele de belvedere - inchise cu geamuri - pentru a admira peisajul, pentru fotografie, pentru toaleta si desigur, pentru acomodarea cu altitudinea. Inainte de plecare controlorii verifica statia (inclusiv la toalete) sa nu fi ramas cineva.

Trebuie sa mentionez ca la aceste trenuri am avut rezervare de locuri. Un afis frumos, lipit pe geamul unui vagon, cu numele agentiei (de aceea nu voi atasa pozele facute la urcare) indica riguros si corect zona rezervata grupului nostru. La intoarcere n-am mai avut rezervare. O pierduseram deoarece am intarziat pe munte si nu am mai prins garnitura de tren cu plecare la ora programata si pentru noi. Aproape 30 de minute, pe primul tronson, cel mai abrupt, am mers in picioare. Sa nu crediti ca e prea usor! Nu seamana catusi de putin cu mersul in picioare in metrou, in tren sau in autobuz. Inclinarea pantei este atat de mare incat mentinerea pozitiei firesti se face numai cu un efort prea mare. N-am rezistat si ne-am asezat pe jos si pe scarile din dreptul usilor.

Traseul de intoarcere a fost identic doar pe primul tronson. De la Kleine Scheidegg (2061 m), trenul ne-a purtat - mai relaxati pentru ca am avut cu totii locuri - spre Grindelwald (1034 m), de unde am abordat ultimul tronson si am coborat pana la Interlaken Ost (567 m), in statia finala.

Lungimea totala a traseului este de 9,3 km pe sens si se strabate in aproximativ doua ore si jumatate. Toate trenurile au in micul suport pentru bagaje pungi pentru situatii critice (rau de inaltime), dar nu s-a apelat la ele. N-a fost cazul. Pentru o mai buna informare, pe masutele din fata geamurilor sunt imprimate harti ale traseului cu numele statiilor si bineinteles cu numele si altitudinile culmilor muntoase.

In statiile in care se fac transbordari, trenurile au legatura unele cu altele si nu se asteapta prea mult. Practic se preiau toti calatorii. Pe peron sunt angajati ai Jungfraubahn care ajuta pe cei rataciti sau dezorientati.

In fiecare punct de oprire, langa numele statiei este trecuta si altitudinea spre bucuria turistului dornic sa-si imortalizeze chipul in fotografie, dovada a trecerii sale pe acolo.

Inainte de a scrie cum este pe "acoperisul Europei", poate ar fi cazul sa specific faptul ca in orice statie de pe traseul din zona mai joasa - descoperita si nu din tuneluri - calatorii pot cobori si pot face drumetii mai scurte sau mai lungi dupa cum le permite timpul urmand sa ia un alt tren, in orice sens.

Cei care nu urca cu trenul mai sus, de pe Schynige Platte (1967 m), inconjurat de rododendroni infloriti, au parte de impresionante imagini ale piscurilor Eiger, Mönch si Jungfrau. De curand a fost modernizat hotelul montan Berghotel construit pe platou in anul 1899. Pe langa camere, acesta ofera posibilitatea servirii mesei la terasa, sub razele soarelui alpin si cu panorama Alpilor deschisa privirii. Nu vreau sa ma gandesc la preturi. "Elvetia este o tara scumpa", dar aici cu siguranta este si mai scump.

Tot pentru cei care nu se hazardeaza pana la Jungfraujoch, este recomandata o ascensiune mai usoara, cu funicularul, de la Interlaken la Harder Kulm (1323 m), care nu dureaza mai mult de zece minute si ofera frumoase panorame atat asupra oraselului si celor doua lacuri, cat si asupra intregii zone montane.

La Jungfraujoch, dupa coborarea din tren, putin ametiti, putin clatinandu-ne, am pornit prin galerii aflate la niveluri diferite, spre terase inchise cu geamuri sau deschise, asemeni unor balcoane, pentru a contempla peisajul.

Palatul de gheata descoperit in 1934 de doi ghizi alpinisti, este o sala uriasa in interiorul ghetarului, cu un labirint de culuare si nise, care adaposteste o colectie de lucrari de arta - sculpturi in gheata - deosebit de fin lucrate (animale, pasari si chiar un Sherlock Holmes in marime naturala). Tunelul prin ghetar si toate culuarele Palatului de gheata sunt alunecoase. Copiii - in special indieni si asiatici - se dadeau pe ghetus si se tavaleau pe jos renuntand sa se mai ajute de balustrada. Datorita caldurii degajate de multimea de turisti, pentru intretinerea galeriilor si sculpturilor trebuie sa se intervina mentinandu-se o temperatura sub 3˚C.

In aprilie 2012, cu ocazia centenarului, s-a deschis o noua Galerie panoramica in care vizitatorul, in aranjamente cu lumini si sunet, face cunostinta cu inceputurile turismului in zona, cu etapele transpunerii in practica a ideii lui Adolf Guyer-Zeller si cu conditiile deosebit de grele in care s-a lucrat. Pe un zid sunt mentionate comemorativ jertfele umane de la construirea caii ferate cu cremaliara, cea pe care am calatorit si noi pana aici. Sunt italieni cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani.

Cu un lift modern, am ajuns pe Terasa Sfinxului, la 3571 m, unde se afla Observatorul Astronomic si Statia Meteorologica. Sub soare, in cerul cu petice de nori albi plutind pe vai mai jos decat noi, calcand zapada ninsa de cu zori, am pasit pe terasa construita in anul 1996 cu un grilaj de fier in loc de podea. Sub talpile noastre se deschidea haul, iar langa noi ghetarul Aletsch si piscul cel mai inalt al masivului Jungfrau. Era 7 iulie, o temperatura de doar 2˚C si din stresini se scurgea zapada topita prelingandu-se pe turturi. Era frig, dar nimeni nu mai simtea frigul. Se faceau poze, se admira natura adevarata, se radea, se vorbea in toate limbile pamantului, se faceau bulgari sau se pornea temerar prin zapada afanata.

Inainte de a cobori la statia de tren, am servit masa - gen fast foods, dar cu autoservire pentru salate, bauturi si dulciuri. Nu aveam timp sa comandam ceva special. Pentru operativitate, am ales un meniu fix, meniul 1 care a costat 19,80 franci elvetieni, cu pui, legume si cartofi prajiti. Celelalte meniuri fixe erau cu carne de porc sau vita. Marturisesc faptul ca am ramas la masa mai mult pentru a fi in rand cu majoritatea. Credeam ca nu voi putea inghiti nimic dupa atata ameteala si respiratie greoaie, dar ceva, ceva, tot a mers.

Ascensiunea la Jungfraujoch, pe "acoperisul Europei"” (3454 m), este fara doar si poate o experienta unica. Din inaltimi vezi crestele invecinate, cararile pe care temerarii se incumeta in mici drumetii, vezi schiorii alunecand pe zapezi care nu pier niciodata si de asemenea, de sus, de la Sfinx (3571 m), vezi Franta, Germania si Italia.

Cine nu calatoreste cu trenul pana sus, pe saua muntilor si ramane in statiune multumindu-se doar sa priveasca piscurile indepartate, nu stie ce inseamna cu adevarat Jungfrau si Jungfraubahn.


[fb]
---
Trimis de iulianic in 23.09.12 09:49:06
Validat / Publicat: 23.09.12 12:30:36
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 8885 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P29 Jungfraujoch - Imagine de la terasele Eigerwand (2865 m).
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34400 PMA (din 36 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

Admin [23.09.12 11:35:57] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru aceasta destinatie.

TraianS [23.09.12 15:59:49] »

Frumos.

Vazusem un documentar cu mult timp in urma, despre constructia acestei linii ferate, dar nu retinusem numele locului... Stiu ca-mi ramasese in memorie ca o zona pe care mi-ar place sa o vizitez, sau macar despre care sa citesc mai multe.

Acum stiu si numele si multe lucruri interesante. Trecut si obiectivul asta pe lista mea.

Multumim @iulianic.

iulianic [23.09.12 16:57:46] »

@TraianS: Oamenii energici si tineri, asemenea tie, se adapteaza mai usor la conditiile de la mare altitudine. Am vazut persoane care au urcat carand in spate si copilul de 2-3 ani. Cel mic dormea profund, ametit de tot, iar taticul scruta zarile si fotografia extaziat. De asemenea am vazut schiori in costume profesioniste, adevarati uriasi ai muntilor. Erau in elementul lor. Noi, oraseni traiti in aer poluat, suflam mai greu.

Cat despre constructia caii ferate... Sa vezi expozitia de fotografie din galeria de sus! Cu cate sacrificii si cu ce efort (fizic) s-a lucrat! Mai mare mila cand am vazut peretele acela plin cu nume de oameni tineri pieriti in prapastie sau in explozii de dinamita.

MCM [23.09.12 18:38:28] »

ce peisaje superbe

Michi [23.09.12 23:32:50] »

Iulianic ii scrie lui TraianS

@TraianS: Oamenii energici si tineri, asemenea tie, se adapteaza mai usor la conditiile de la mare altitudine. "

JO-LA-LA! Am fost si noi in tinerete, acum sase ani pe Jungfraujoch si ca "dovada" am sa postez o poza personalizata si inca doua-trei.

As fi vrut sa fi stat mai mult in Interlaken, multi din grup n-au vrut sa urce din cauza altitudinii dar noi aveam botezul inaltimii de la Aiguille du Midi.

Mi-au placut statiile de tren ca niste casute de ciocolata, culmile inzapezite, skiorii de la 4000m, galeria de ghiata, tot.

Of, in viata viitoare deschid sezonul turistic cu Jungfraucoch.

MCM [23.09.12 23:42:56] »

@Michi: Bravo, mama Michi, asa tinerete imi doresc si eu

iulianic [24.09.12 16:44:25] »

@Michi: Asadar, facuserati botezul la Aiguille du Midi. Pentru noi botezul a fost Jungfraujoch si multi s-au multumit doar cu botezul. Nu stiu daca ameteala din cauza altitudinii sau buzunarele subtiate i-au impiedicat pe ceilalti sa faca si ascensiunile din zilele urmatoare. La Aiguille du Midi am urcat doar 7 oameni din tot autocarul, iar la Klein Matterhorn doar 9. Pentru mine fiecare dintre cele trei ascensiuni a avut ceva special. Au fost de neuitat.

Am vazut si pozele atasate si mi-a placut si "dovada". Sa fiti sanatoasa si sa ne dovediti ca ati fost in multe alte locuri!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
adryana [25.09.12 08:45:39] »

iulianic, frumoasa vacanta, iar fotografiile sunt ireal de frumoase. Tocmai de aceea Austria si zona Elvetiei pe care am reusit sa o vad ramane pe primul loc, excursia din Turcia nu o poate intrece.

iulianic [25.09.12 09:40:56] »

@adryana: Multumesc! Sunt sigura ca fiecare loc de pe pamant are ceva special. Daca nu ar fi atat de diferite, daca nu ne-ar oferi atat de multe minunatii, am mai alerga noi pe toate meridianele? Eu n-as compara (in frumusete si atractii turistice) Elvetia cu Turcia in primul rand pentru faptul ca Turcia nu are Jungfrau sau Matterhorn, dar nici Elvetia nu are Pamukkale, Cappadocia si multe, multe altele.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Michi [25.09.12 17:36:36] »

Iulianic a scris:

"Am vazut si pozele atasate si mi-a placut si "dovada". Sa fiti sanatoasa si sa ne dovediti ca ati fost in multe alte locuri! "

Ce placut e ca cineva sa-ti aduca aminte de calatoriile facute si sa-ti privesti fotografiile dupa cativa ani. Iti revin in memorie detalii si [astfel de] "dovezi", din care cateva le-am postat in review-ul tau.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adryana, iulianic, MCM, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂDescopera Jungfraujoch:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.073577880859375 sec
    ecranul dvs: 1 x 1