Cazare centrală şi confortabilă

TIPĂREȘTE

Am vrut pentru un citybreak în Roma o cazare cât mai centrală ca să nu pierdem vremea prin mijloace de transport. Timpul era limitat şi voiam să-l folosim la maximum pentru a bate la pas frumosul oraş. Aşadar, după multe rezervări şi anulări, entuziasmări şi răzgândiri, am ales din oferta booking, Stanze di Nico. Apartamentul lui Nico.

Preţul a fost unul destul de piperat după părerea mea, însă înţeleg că asta e oferta de cazare a Romei: scump şi foarte scump. Aşa că 80eur/noapte am dat şi nu ne-a părut rău.

Pe Nico nu l-am întâlnit. La adresă ne-a primit o doamnă simpatică de naţionalitate rusă, administratoră sau aşa ceva, care locuia şi ea pe undeva printr-o cameră a vastului apartament, însă ne-am intersectat foarte puţin şi deloc deranjant. Efectiv se făcea nevăzută când nu mai aveam nevoie de ea. Ne-a explicat foarte amabilă orice am întrebat-o, însă dialogurile erau destul de caraghioase - ea în italiana uşor pestriţă, cu accent rusesc, noi în engleză, română, italiană după ureche... Per total ne-am înţeles bine. Ne oferea un espresso zdravăn dimineaţa şi ne lăsa să ne facem sandviciurile din proviziile achiziţionate la supermercato din apropiere, să ne facem planul de bătaie pentru ziua în curs. În fiecare zi, când ne întorceam, camera era dereticată, aerisită şi signora ne aştepta cu un zâmbet şi-o cafea. Cam asta a fost atmosfera.

Acum câteva cuvinte despre apartament. Locaţia era una imbatabilă, la două străzi de Vatican, într-un cartier rezidenţial liniştit şi destul de select. Străzile sunt largi, cu bretele speciale pentru scutere şi biciclete. Clădirile, după părerea mea, adevărate monumente, sunt în majoritate condominium-uri elegante, cu intrări serioase şi supravegheate care ascund curţile interioare luminoase, rupte de tumultul bulevardelor. Apartamentul lui Nico e la primul etaj, ceea ce ne-a lipsit de plăcerea de-a folosi liftul incredibil, desprins parcă din filmele americane, cu uşi de fier şi grilaje, vizibil printre scările largi, cu aer interbelic. N-am aflat câte camere avea apartamentul, cel puţin 3-4, dar posibil mai multe, plus tot soiul de anexe. Un apartament generos, cu tavane înalte, după moda veche anii '30-'40, cu mobilier tot vechi dar impecabil recondiţionat, plus toate facilităţile moderne necesare - AC, maşini de spălat, etc. Holul larg, folosit drept living comun era dotat cu fotolii şi o bibliotecă impresionantă din lemn masiv în care am găsit o mulţime de albume de artă, ghiduri ale Romei sau hărţi. Bucătăria avea toate cele necesare pentru a găti de-a binelea.

Camera noastră a fost mare, dotată cu un pat kingsize, şifonier, comodă, o canapea, măsuţă şi un birouaş. Baia proprie - la nivelul oricărui hotel de 3-4 stele.

Recomand cu plăcere!

---

VIZUALIZĂRI: 1643 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI