Relaxare în locuri de vis

TIPĂREȘTE

Am hotărât împreună cu familia să ajungem anul acesta în munţii Bucegi iar acest lucru să-l facem când venim spre casă de pe litoral. Am făcut rezervare telefonică la Vila Iulia din Buşteni încă din luna martie. Doamna a fost foarte amabilă, nu a dorit să plătim avans spunând că are încredere doar să mai confirmăm înainte cu cîteva zile. Ajunşi la pensiune am fost conduşi la apartamentul care ni s-a promis şi am rămas impresionaţi de curăţenia şi eleganţa acestuia. In cameră dispuneam de un frigider micuţ în care am păstrat sucul şi berea care o consumam seara pe balcon. Din balcon aveam o privelişte minunată asupra munţilor. La demisolul vilei exista un spaţiu foarte generos unde serveam masa. Era la dispoziția clienţilor un frigider mare, veselă, tacâmuri, feţe de masă, cuptor cu microunde însa nu aveau aragaz.

Afară aveau un foişor frumos unde lângă el era un grătar şi un cean. În apropierea pensiuni la 2 km există un magazin mare de unde am luat mici, carne de gratar, bere, suc şi tot de acolo am luat într-o zi un pui la rotisor la 1,5 lei suta de grame pe care l-am mâncat cu cartofi prăjiţi la cean.

În prima zi am vizitat pestera Ialomicioara un loc superb în care am ajuns cu maşina fără probleme doar că am făcut în 2 ore jumate 13 km dar după părerea mea merită. Cum se ajunge acolo? Am plecat de la Buşteni până în Sinaia de unde am mers spre sanatoriu Moroieni. La un moment dat într-o curba este un indicator Peştera care te face să laşi drumul pe care mergi şi mergi în direcţia indicatorului. La intrarea pe drum este un indicator cu accesul interzis dar toată lumea merge pe acel drum. Au montat indicatorul deoarece mai fac nişte lucrări pentru lărgirea drumului dar atent se poate circula şi drumul este perfect, asfaltul este ca-n palmă şi te duce până în vîrful muntelui de unde este o intersecţie de drumuri pe cel asfaltat mergi spre cabana Piatra Arsă iar pe cel forestier mergi spre peştera Ialomicioara. Eu am făcut drumul până la peşteră cu o maşină de serie un ford focus 2002 fără probleme doar cam încet. Pe drum spre peşteră am oprit la cabana Zăloagă unde am şi servit masa la preţuri foate mici după care am continuat drumul spre peşteră. Peisajele până la pesteră sunt superbe merită văzute. Pentru cei care vor să viziteze peştera le recomand atenţie şi neapărat să aibă asupra lor haine mai groase deoarece în pşteră este foarte rece aproximativ 7-8 grade.

În a doua zi am făcut aceaşi traseu cu maşina până la intersecţia celor două drumuri dar am continuat acum pe drumul asfaltat încă vreo 8 km după care am mai mers vreo 3 km pe un drum cu pietre de calcar (pregătit pentru asfaltare) pînă unde era panoul care avertiza ca intri într-o zonă protejată. Acolo am lăsat maşina şi am percurs pînă la Babe cam 7 km în 2 ore jumate dar avem cu noi fetişa de 2 ani şi 4 luni care mergea când pe jos când o duceam în braţe. La cabana Babele am mancat foarte ieftin şi am admirat zona după care tot pe jos am venit la maşină şi ne-am întors în Buşteni. A treia zi am făcut acelaşi traseu până la Babele şi am mai mers pe jos încă vreo 6 km până la crucea Caraiman pe un traseu de-a dreptul fermecător. Înainte cu 500 de metri de a ajunge la crucea Caraiman este o porţiune unde trebuie coborît cam 2 metri pe niste pietre dar te ţi de un cablu. Acestă porţiune este puţin mai dificilă dar acesibilă dacă se merge cu atenţie. La cruce am coborât doar eu şi băiatul mai mare şi soţia a rămas acolo până ne-am întors. Drumul până la cruce, pozele făcute şi drumul înapoi au durat doar 30 minute după care ne-am întors pe acelaşi traseu până la maşină. Tot traseul a durat 7 ore dus-întors la maşină. Zonă este fenomenală, am întâlnit şi zăpadă pe traseu, totul a fost ca un vis.

Am dorit să scriu aceste amănunte pentru a veni în ajutorul celor care vor să viziteze acestă zonă frumoasă.

---

VIZUALIZĂRI: 3178 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI