Manastirea Bistrita – ctitoria craiovestilor

TIPĂREȘTE

Crescuta aproape de zidurile ctitoriei lui Alexandru cel Bun de la Bistrita - Neamt (vezi impresii aici), aceasta fiind si prima manastire pe care am vizitat-o in viata mea, cu o istorie care m-a marcat inca de copil, multi ani am refuzat sa vizitez Manastirea Bistrita - Valcea. Treceam ades pe DN 67 care uneste Ramnicu-Valcea de Targu-Jiu, pe langa soseaua laterala de la kilometrul 35, din comuna Costesti, dar indicatorul spre Manastirea Bistrita nu facea decat sa ma duca cu gandul la plaiurile copilariei mele si la zidurile seculare ale Manastirii Bistrita din Neamt. Continuam drumul spre alte si alte destinatii pana intr-o zi cand am decis sa ne abatem 8 km pe drumul laturalnic, la vatra monahala de la Bistrita - Valcea. Inconjurat de culmile inalte ale muntilor Capatanii, am gasit un lacas cu totul diferit fata de ceea ce ma asteptam si, bineinteles, mult diferit fata de manastirea mea de suflet.

De atunci am revenit de multe ori si inca voi mai reveni pana cand voi putea vizita si Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul, un foarte vechi si important refugiu in vremurile tulburi pentru tara.

De ce n-am facut-o pana acum? Prima oara nu stiam de existenta ei, a doua oara am aflat ca nu se viziteaza decat cu ghid (care ghid, de unde ghid - iarasi intrebari si nedumeriri), alta data, trebuind sa ne continuam drumul in alta parte, aveam timp prea putin la dispozitie si, uite-asa, n-am vazut pestera pana in ziua de azi. Am crezut ca daca fac un pelerinaj organizat, deci cu timp dedicat in exclusivitate acestui gen de vizite, voi avea mai mult succes. Ei bine, nu! Am aflat ca pelerinajele prin care se viziteaza Manastirea Bistrita - Valcea nu au in program si Pestera Sf. Grigorie Decapolitul. Motivul? Sunt mai multe: se ajunge tarziu, traseul e cam greu, nu se stie daca sunt amatori...

Am citit mult despre aceasta pestera, loc nu numai de sihastrie dar si adapost pentru patrimoniul cultural, tezaurul cultic al manastirii si moastele Sf. Grigorie Decapolitul. Pestera nu a fost niciodata locul de nevointa al Sfantului. A devenit cunoscuta ca Pestera Sf. Grigorie Decapolitul doar pentru ca aici au fost ascunse sfintele sale moaste.

In interior sunt doua bisericute, adevarate bijuterii ale artei religioase medievale: Schitul Sfintilor Arhangheli Mihail, Gavriil si Rafail, amplasat in dreptul deschiderii mari a pesterii si Schitul Ovidenia, mai vechi cu peste o suta de ani, construit intr-una din cele mai intunecoase galerii, tainita tezaurului manastirii in vremi de primejdie.

Dar, nu vreau sa intru in amanunte pentru ca inca nu am fost acolo. Am vrut doar sa motivez de ce ma atrage atat de mult pestera. Dupa ce o voi vizita, voi dedica acestui eveniment un review separat.

Ultima oara cand am fost la Manastirea Bistrita - Valcea era un inceput de vara, intr-o zi frumoasa in care florile din iarba proaspata radeau spre soare. Am parcat masina si am patruns prin portile de acces in incinta lacasului.

Biserica mareata, asezata pe temelii solide, cu doua turle patratice, este decorata deasupra ferestrelor si intrarii principale cu rozete si arcade din caramida aparenta. Turla centrala, octogonala, este asezata deasupra naosului.

Prin usa din lemn masiv, cu ancadrament de piatra, am patruns in lacasul luminat de mai multe ferestre inalte.

Interiorul impresioneaza prin catapeteasma din lemn aurit, foarte frumoasa si mai ales prin pictura originala, realizata de renumitul pictor de biserici Gheorghe Tattarescu. Scenele reprezentate sunt putine, sfintii sunt supradimensionati, dar lucrarea este magnifica. Chipurile Sf. Grigorie Decapolitul si Sf. Mare Mucenic Gheorghe, ca si ale altor sfinti, sunt remarcabile. Pe peretele vestic se poate vedea imaginea primului ctitor, marele ban Barbu Craiovescu.

La Manastirea Bistrita - Valcea se afla o icoana zisa "cu doua fete". Alcatuita din lamele verticale, functie de unghiul din care este privita, icoana reprezinta pe o fata pe Iisus Hristos, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul, iar pe cealalta fata pe cei Trei Sfinti Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan.

Pelerinii sunt atrasi la Manastirea Bistrita - Valcea de moastele Sf. Grigorie Decapolitul, mare ajutator pentru cei cu credinta, aflati in nevoie. Cumparate de banul Barbu Craiovescu in anul 1497 din Constantinopol, sfintele moaste au fost aduse si depuse cu mare fast in ctitoria sa de la Bistrita. In legatura cu aceasta, dar si in legatura cu ctitorirea lacasului, cronicile au pastrat inscrise legende demne de a fi cunoscute atat pentru informatiile pe care le transmit, cat si pentru izul lor de poveste. Nu intru in amanunte pentru ca stiu ca aici nu este locul de depanat povesti, istorii reale sau doar imaginare.

As vrea sa mai amintesc doar faptul ca, incastrate in zidurile clopotnitei, se pot vedea cele mai valoroase vestigii de piatra de la Bistrita: piatra funerara a banului ctitor Preda Craiovescu, fara ornamente, doar cu scris in relief si pisania brancoveneasca din 1683 sculptata cu litere chirilice in relief, cu doar cateva elemente decorative in partea inferioara. Ceva mai noi sunt inscriptiile punerii pietrei de temelie din 1846 si pisania care atesta terminarea actualului complex monahal in 1856.

Ceea ce vedem astazi nu pastreaza catusi de putin aspectul primei ctitorii de la Bistrita a carei vechime nici nu se cunoaste cu exactitate.

Ctitori sunt considerati boierii craiovesti Barbu banul, calugarit ulterior la Bistrita, Parvu vornicul, Danciu comisul, Radu postelnicul si urmasii lor, precum si domnitorii tarii care au facut donatii, restaurari sau au inzestrat lacasul cu obiecte de cult. Din ctitoria craiovestilor de la sfarsitul sec. XV, degradata in urma razboaielor, jafurilor si cutremurelor, nu a mai ramas nimic fiind demolata de domnitorul Gheorghe Bibescu care a si inceput refacerea ei in 1846. Domnitorul Barbu Stirbei este cel care a continuat si a finalizat lucrarile in anul 1855.

Asadar, ceea ce vedem astazi la Manastirea Bistrita - Valcea este o biserica cu mult mai noua decat biserica Manastirii Bistrita - Neamt inaltata de Alexandru Lapusneanu in 1554. Ca stil arhitectural sau pictural, aceste doua lacasuri difera foarte mult. In plus, lacasul din Neamt este necropola domneasca (aici este inmormantat Alexandru cel Bun si urmasii sai), in timp ce lacasul din Valcea este pastratorul moastelor Sf. Grigorie Decapolitul.

Sper sa nu fi gresit comparand cele doua edificii religioase. Am facut-o nu doar pentru ca manastirea mea de suflet ramane Bistrita - Neamt, ci pentru ca am observat ca prea mult se face confuzie intre ele.

---

VIZUALIZĂRI: 3931 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI