Dezamagiri de Revelion

TIPĂREȘTE

Ne-am petrecut Revelionul 2011-2012 (2 adulti si un copil de 5 ani) la acest hotel si desi a trecut ceva vreme de atunci mi-am zis ca sunt datoare cu impresii din aceasta locatie, mai ales fiindca review-urile precedente sunt ceva mai vechi.

Niciodata nu plecam intr-o calatorie fara sa ne documentam inainte. Despre acest hotel citisem pe acest site inainte de a face rezervari numai lucruri bune si asta corelat cu recomandarea unei colege de serviciu care-si petrecuse aici un Craciun acum 3 ani, ne-a facut sa ne hotaram.

Rezervarea pentru un pachet de Revelion cu camera dubla am facut-o la inceput de noiembrie direct la hotel. Am platit un avans de 200 lei, urmand ca restul de 1500 sa-i platim in momentul cazarii. Am primit un voucher de confirmare si pana aici toate bune.

Este de spus ca existau 2 posibilitati de cazare: la hotel care este situat in centrul localitatii Dumbraveni (unde am stat noi), sau la pensiune, care se afla cam la 3 km de localitate, pe un deal. Atat hotelul cat si pensiunea au fost ocupate in intregime de revelion, semn bun m-am gandit eu.

Prima surpriza neplacuta am avut-o in seara cazarii. Am ajuns la hotel pe 30 decembrie seara, obositi dupa un drum infernal venind din Bucuresti, pe lapovita si pe alocuri polei si zapada. M-a surprins ca ni s-a solicitat imediat plata, inainte sa vedem camera. Iar cand am ajuns in camera, am constatat ca in loc de camera dubla cu pat matrimonial, asa cum cerusem si asa cum ne scria dealtfel si pe voucher, am primit de fapt una tripla, cu paturile separate. Pentru noi adultii nu ar fi fost o problema, dar pentru copilul nostru, neobisnuit sa doarma singur intr-un pat ingust, era o adevarata problema. Am incercat sa schimbam camera, dar dupa discutii indelungate, pe alocuri pe ton ridicat, nu am reusit sa facem nimic. Motivele invocate: hotelul este in intregime ocupat, sunteti ultimii cazati, nu mai avem camere duble, putem uni paturile- ceea ce de fapt nu prea ne-a iesit fiindca paturile aveau niste ornamente care lasau o distanta de 10 cm intre ele, prin care iti trecea lejer bratul, sau piciorul. Rezultatul a fost ca copilul nostru a cazut de cateva ori din pat, iar somnul nostru nu a fost chiar linistit pazindu-l pe el.

A doua surpriza neplacuta- in aceeasi seara cina a fost un dezastru. Mancare pe stil bufet, in intregime rece- se pare ca existase si niste friptura calda cu cartofi prajiti- dar fiindca noi am ajuns mai tarziu nu am mai gasit decat niste salam sau slanina, niste branza, niste ardei gras si un fel de cozonac obosit. Faptul ca cina din data de 30 a fost un dezastru total a fost demonstrat si de urletele pe mai multe voci de la receptie, unde mai multi turisti nemultumiti s-au grabit sa-si strige plangerile. Fara rezultat, fiindca patronii nu erau prezenti.

Lucruri bune pana aici: camera era mare, curata si bine incalzita.

Lucruri rele in afara de cele déjà mentionate: Geamurile de la camera dadeau intr-un fel de gang de trecere, la parter si efectiv perdelele trebuiau sa fie tot timpul trase fiindca se circula destul de des pe acolo. Izolatia foarte slaba, auzeam aproape totul de la vecini si presupun ca si invers. Modul cum era facuta canalizarea a ramas un mister, cert este ca aveam senzatia ca prin camera noastra curge un rau de fiecare data cand noi sau vecinii trageau apa la baie sau cand cineva facea dus. Sistemul de aerisire al restaurantului nu era cel mai bun, de fiecare data hainele si parul ne-au mirosit a mancare zdravan, plus ca desi am specificat ca suntem nefumatori, in restaurant nu exista practic o demarcatie (da exista un panou pe care scria ceva de loc pentru nefumatori, dar nimeni nu a tinut cont).

Mai este de spus ca in localitatea se schimbau niste tevi (canalizare sau gaze, nu am inteles prea bine). Tot orasul era acoperit de un strat consistent de noroi. Iar in camera, in afara de faptul ca s-a ridicat gunoiul, alta curatenie nu s-a mai facut in timpul cat am stat acolo. Si faptul ca incaltarile noastre erau pline de noroiul de afara a fost o adevarata problema, chiar daca am incercat sa ne descaltam la usa, in camera tot s-a facut mizerie si nimeni in afara de noi nu a avut inspiratia sa stearga pe jos cat am stat acolo.

Mai departe, pe data de 31, lucrurile au decurs mai bine. Adica vizitele incluse in program: la Biserica Armeneasca si la Castelul Apalfi- Muzeul armenilor au fost chiar interesante, chiar mi-a placut mult de ghid care a stiut sa explice foarte bine despre istoria, obiceiurile si cultura armenilor si a raspuns tuturor intrebarilor noastre. Mic dejunul si pranzul au fost ceva mai diverse, dar nu au excelat prin nimic. La micul dejun cafeaua era cam apa chioara, un singur fel de iaurt (danone), un singur fel de cereale (Nestle), nici un fel de fructe, numai carbohidrati, nimic sanatos. La pranz am avut o ciorba, era buna si fierbinte, friptura de la felul 2 era in schimb rece si sleita. Noroc cu visinata si vinul care au mai detensionat atmosfera.

Petrecerea de revelion s-a tinut in restaurantul hotelului, impreuna cu cei cazati la pensiune. Am numarat in total 12 mese cam de 10-12 locuri fiecare- toate pline. Chiar daca locul pentru dans era neincapator si printre mese te strecurai cu greu (am admirat dexteritatea chelnerilor), lumea s-a distrat. Muzica a fost diversa, cu accent pe muzica pop a anilor 70-80 si pe cea populara, cu DJ. La un moment dat a aparut un cantaret de muzica populara (fara orchestra), dar noi nu am rezistat mai mult de cateva melodii. Despre mancarea servita: -edificator ar fi de zis ca a 2-a zi, 3 persoane de la masa noastra luau pastile pentru diaree. La masa noastra au existat si oameni care au declarat ca le-a placut totul dar si altii care abia abia s-au atins de ceva. Eu una pot sa zic ca aperitivele au fost diverse si in general bune, pestele mie una nu mi-a placut de loc si nu am mancat, sotul meu s-a pronuntat ca ar fi chiar stricat, legumele garnitura la friptura erau din cele congelate, fierte si foarte reci, iar la desert am primit doua farfuriute cu prajituri diverse pentru toata masa, care efectiv la 10 oameni au ajuns fix pe o masea. Noi pe la ora 2 am plecat, nu stiu daca ulterior s-a mai servit ceva. Artificiile de la miezul noptii au fost de toata jena: ne-au scos pe o terasa neincapatoare, iar cineva din personalul hotelului a iesit in mijlocul strazii unde a aruncat cu niste pocnitori si cu cateva artificii prêt de 5 minute. Mult mai spectaculoase au fost artificiile de la o petrecere privata din imprejurimi. Ca idée generala la petrecere, noi ne-am distrat, copilul nostru a dansat non-stop impreuna cu alti copii, chiar daca de mancare mai mult nu ne-a ars. Bauturile au fost in general bune, nu prea diverse insa. Am remarcat insa multa lume cherchelita de-a binelea, chiar si cateva doamne, iar la ora la care am plecat din restaurant lumea canta de zor “Corul vanatorilor” si tinand cont ca a 2-a zi zeama de varza murata a fost extrem de solicitata, trag concluzia ca bauturile au fost foarte apreciate.

Marea problema de a doua zi- pe 1 ian- a fost ca nu a existat mic dejun. Uitandu-ma pe program am vazut ca intr-adevar nu era nimic trecut acolo. Deci, vina noastra ca nu am cascat mai bine ochii. Insa copilul nostru s-a trezit la ora 8 dimineata si a cerut lapte cald. Nu am avut ce sa-i dam decat ce aveam prin camera, adica biscuiti si o banana. La ora 12.30 trebuia sa se plece in grup organizat catre pensiune pentru un barbecue in aer liber.

Organizarea a constat in faptul ca in fata hotelului au tras 3 carute in care am fost incarcati cam cate 6-7 persoane (deci s-au facut mai multe curse) si am fost dusi pe dealul unde era pensiunea. Chestia asta rustica l-a incantat la culme pe baietelul nostru si pe noi dealtfel. Daca ar fi fost zapada cred ca ar fi fost minunat de-a binelea. Ajunsi la pensiune, am fost intampinati cu niste tepuse si am fost indemnati sa ne frigem slana si carnatii singuri, la focurile aprise in curte. Rustic si interesant, mai ales ca eram absolut rupti de foame (era déjà ora 1 trecute). Slana cu ceapa si cu paine, carnatii cabanos, vinul fiert si zeama de varza, toate au fost bune. Carcotasa cum sunt am remarcat ca nu exista insa nimic pentru copii, nici macar un ceai. Asa ca copilul nostru s-a delectat si el cu niste slana, iar de baut a baut niste Fanta rece ca gheata (noroc ca sunt in general precauta si am combatut eventualul rosu in gat cu niste propolis). Toata actiunea barbecue a tinut pana pe la ora 3, timp in care am avut timp sa ne congelam bine. Nu am reusit sa ne dezmortim nici cand am fost invitati la masa, care era aranjata intr-un cort de ala pentru nunti, unde era mai frig ca afara. Dar macar nu batea vantul. Oricum majoritatea oamenilor erau din nou “afumati”bine, sau probabil ca inca nu se “trezisera” din seara precedenta. Masa a constat din friptura la protap, buna dar care saraca se racise si dintr-un fel de salata orientala facuta clar din resturile de la masa de revelion. Am mancat-o si pe ea, fiindca eram morti de foame. Oricum, dupa experienta de aici nu ne doream decat sa ajungem din nou in camera la caldura si sa dormim. Ceea ce a fost cam greu de realizat, fiiindca am constatat ca in fata pensiunii nu mai era nici o caruta care sa ne duca inapoi. Ni s-a zis ca trebuie sa asteptam fiindca vor veni. Explica asta unui copil de 5 ani obosit si mort de somn. Am pornit frumusel pe jos spre localitate, prin noroi si pe alocuri cu niste caini dupa noi. Mai greu a fost pana am iesit la asfalt, unde ne-am intalnit si cu carutele. Fiindca eram oricum porniti pe mers pe jos, am mai facut inca 10 minute pana in localitate, iar miscarea ne-a facut chiar bine fiindca am adormit apoi fara nici macar sa mai auzim zgomotele de la vecini.

Petrecerea de Carnaval din seara de 1 a fost reusita. Lumea a venit costumata in fel si chip, cine nu avea costum a primit de la receptie masti si palarii de carnaval. Au organizat un concurs pentru copii si toti au primit premii. Apoi a fost un concurs de costume pentru adulti, unde un grup costumat in tigani au facut tot deliciul fiindca au ‘jucat” un fel de sceneta ad-hoc. Dar mancarea iar si-a dat in petec, ciorba fara nici un gust, o friptura care clar era carnea ramasa de la protap cu un sos pe deasupra si niste cozonac. Mi-au placut chelnerii costumati in fel si chip, eu una i-am apreciat mult, fiindca chiar s-au straduit sa multumeasca pe toata lumea si sa faca si atmosfera.

Iar ultimele mele plangeri au fost legate de micul dejun de a doua zi. In program scria ca incepe la 7.30. Noi si inca 2 perechi de bucuresteni voiam sa plecam dimineata la prima ora, ca sa evitam aglomeratia de intoarcere. Asa ca fix la 7.30 eram in fata restaurantului care era…inchis. Dupa niste minute bune, cand au deschis usile, am costatat ca abia atunci se apucasera sa aduca toate cele. Am intarziat bineinteles si nu am reusit sa plecam inainte de ora 9 de la hotel, ceea ce s-a vazut mai apoi in traficul infernal din acea zi.

Deci ca si concluzie: desi pe alocuri au existat lucruri bune iar personalul a fost politicos, calitatea la ce au avut de oferit anul acesta a fost sub cea din anii anteriori, asa cum rezulta din recenziile mai vechi. Cred ca se putea mult mult mai bine, la aceeasi bani. Am fi putut trece peste faptul ca nu s-a facut curat in camera sau peste mancarea nu prea grozava, dar peste faptul ca nu am primit camera rezervata si ca nu s-au gandit macar la un mic dejun pentru copii in data de 1- peste asta nu putem trece.

Noi nu vom mai calca pe la acest hotel si nici pe la pensiunea arondata!

---

VIZUALIZĂRI: 4295 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI