Un rasfat de o noapte la un hotel din apropierea Zurich-ului

TIPĂREȘTE

Nota WM: detalii despre circuitul Austria-Germania-Elvetia-Italia puteti citi aici

- -

Dupa o zi turistica extrem de incarcata, dupa ce am pasit in lumea fascinanta a povestilor, vizitand 2 dintre castelele Bavariei (impresii aici si aici), apoi ne-am simtit oameni mai curatiti sufleteste intr-un oras superb, mai putin cunoscut, precum St. Gallen si dupa ce am ramas fermecata si uimita de forta Naturii, la Cascada Rinului, iata-ne ajunsi sfarsiti de oboseala dar eu, cel putin, extrem de incantata, la cazarea noastra din apropierea Zurich-ului.

Ghidul ne-a spus ca aici ne vom rasfata chiar pret de doar o noapte intr-un hotel elegant, de 4 stele. Si chiar asa a si fost.

Localizare:

Hotelul Belair de 4* este situat in imediata apropiere a orasului elvetian Zurich. Adresa data de agentie este: Alte Winter Thurerstrasse 16, CH – 8304 Wallisellen – Zurich, tel. : +41 (0) 44 839 55 55. Distanta cu masina pana in centrul orasului se strabate doar in aprox. 10 minute, deci usor de ajuns in inima financiara a Europei. De asemenea, hotelul este si mai aproape de Centrele expozitionale din Zurich si de Zurich Airport Messe, la doar 5 minute de condus cu masina; deci aviz “zburatorilor” pe aripile avioanelor ( :)), acest hotel va este la indemana…

Hotelul:

Autocarul ne-a “debarcat” intr-o parcare destul de spatioasa din fata unei cladiri sub forma de bloc, avand 5 etaje. Acesta este corpul principal, pentru ca pe ziua, in dimineata urmatoare am vazut ca lipit de acest corp mai este unul mai lung, dispus pe 2 etaje.

In fata hotelului, am vazut o terasa cu mese si scaune, de o parte si de alta intrarii in cladire. Am urcat cateva trepte de piatra, asa cu trolerul, noaptea nevazand ca exista pe o laterala si un plan inclinat pentru aceasta operatiune. Am folosit acel “avantaj” dimineata cand am plecat de la hotel. Aceasta rampa este foarte folositoare si persoanelor cu dizabilitati, un lucru extrem de util si care nu se intalneste la orice hotel.

Am intrat pe o usa dubla din sticla, flancata pe ambele parti de ghivece mari de flori minunate si am pasit intr-un hol mare, spatios, unde in dreapta am vazut receptia. Seara nu am observat eu mare lucru, am asteptat doar sa ni se dea cheile si ajunse in camera, ne-am indelednicit cu vechile obiceiuri: dus si nani in pat la culcare, pt. ca noaptea parca intrase iar…printre bagaje :).

Dimineata am observat receptia destul de moderna dar simplista, formata dintr-un mobilier din marmura de culoare galben-crem, unde intr-un colt se odihnea un frumos aranjament floral si o receptionera toata numai un zambet. Pe peretele din spate era un ceas electronic; deh, aici nu am vazut mai multe ceasuri care, doar privindu-le sa ma duca iarasi pe alte meridiane si sa cad in visari…Receptia era luminata de mai multe spoturi ce tasneau din tavan. Tot acolo am vazut si o casa de schimb valutar.

Holul era decorat cu un mobilier foarte simplu, doar cateva mese din lemn natur, cu niste fotolii din piele neagra. Dar cu multe flori, care mai de care mai frumoase si incantatoare la vedere.

Din mijlocul acestui hol am observat ca se fac niste scari circulare, pentru a ajunge la etaje dar exista si un lift care a fost folosit de toti, intrucat toate camerele sunt la etaj.

Aici la parter este si un barulet frumusel, decorat tot in acelasi stil, cu mobilier tot simplu, dar mie mi-a placut, nesofisticat. Atmosfera mi s-a parut placuta si foarte linistita.

De la prima vedere, seara, pana sa intram in camera, nu mi-a dat impresia de un hotel de 4*. Dar dupa ce am primit cheia sub forma unei cartele magnetice, am urcat cu acel lift super silentios si spatios, pana la etajul 3 si am intrat in camera, mi-am dat seama ca eram cazati totusi in Zurich, la un hotel de 4*.

Liftul ne-a lasat pe un hol lejer, unde pe mijloc scara circulara din piatra de marmura neagra strapunge fiecare etaj. Tot aici, era si o masuta neagra si un fotoliu. Pe masuta ne asteptau niste mere rosii, care ne faceau cu ochiul, puse frumos intr-o fructiera si langa fructiera erau si servetele. Imediat merele au facut picioare de miriapod disparand in negura noptii…chiar daca holul era luminat de multe aplice coborate discret din tavan. Pe acel perete statea lipita o imensa oglinda ce dupa parerea mea, infrumuseteaza holul, dandu-i eleganta.

Holul dintre camere mi s-a parut mai larg fata de alte hoteluri, si peste tot pe jos era o mocheta gri-negricioasa…cam naspa culoarea, dupa opinia mea, dar era super curata.

Camera am deschis-o precum am mai scris, cu cartela magnetica.

Am intrat imediat intr-un vestibul destul de mare, in care am vazut pe dreapta un dulap spatios, cu umerase dar si spatiu cu rafturi. Si un lucru tare curios: pentru prima oara mi-a fost dat sa vad un minibar “ascuns” in dulap. Da. In partea inchisa cu usa si cu o oglinda mare pe toata suprafata ei, dulapul este compartimentat cu 2 rafturi in partea de sus iar jos era minibarul dotat cu toata “munitia”. Dar stiti si voi ca n-am avut noi nevoie nici de licorile fermecate din minibar si nici de restul dulapului…deh, iar sforaiam in duet cum puneam capul pe perna doar pentru vreo 6 ore jumate…sau ceva mai mult, poate, daca reuseam sa adormim instantaneu.

Pe acel holisor, vis-à-vis de dulap am vazut ca era baia.

In camera mi-a placut imediat ce am vazut: doua paturi mari, lejere, despartite de o noptiera. Si ce-a de-a doua noptiera era spre fereastra. Pe aceasta era un telefon.

Pe peretele opus paturilor era o masa simpla, cu un scaun. Pe masa se desfasura gatul lung al unei lampi de birou si imediat in perete am vazut si priza pentru laptop; in concluzie, hotelul are internet in camere. Suuuuper!! Pentru norocosii care stationeaza aici mai mult!!!

Spre fereastra mai era un mic fotoliu. Pe acest perete, deasupra acelei mese era si un tv cu ecran plat, cu transmisie prin cablu. Bineinteles ca nici nu a fost atins de vreuna dintre noi.

Fereastra era decorata cu o perdea diafana, foarte subtire, de culoare alba dar norocul nostru ca fereastra a avut in dotare si jaluzele, care ne-au ferit de trezirea odata cu soarele…era chiar prea de tot, nu?!...

Iluminatul camerei se facea prin cele doua neoane de la capul paturilor. Frumos, cald, linistitor. Peretii foarte curati, erau zugraviti in alb si pe unul dintre ele am vazut o pictura neinteleasa de mine. Nici ca as fi avut timp sa meditez in fata acelei opere de arta picturala. Si acum, m-am uitat in poza si cred ca autorul a dorit sa realizeze o…pata de culoare…mai rosie sau ceva de genu’ :) Singura “pata de culoare” mai mare, inteleasa de mine la acea ora a fost verdele peretelui de la capul paturilor luminat de acele neoane; era acel verde la fel cu al scaunului si al tabliilor scurte de deasupra paturilor.

Pe jos am vazut ca intreaga camera, cu holisor cu tot era decorata cu parchet laminat, foarte curat.

Baia ne-a placut la amandoua. Mare, alba si stralucitor de curata, a fost locul “number One” inainte de a ne arunca in cearsafurile si pilotele albe, mirosind a curat. Aici am gasit tot necesarul: sapun lichid, sampon, foen, pe langa oglinda mare, pe tot peretele, era si o oglinda rotunda care mareste; trei randuri de prosoape albe, scrobite, un pachet de servetele umede si ceva mai rar, cada mare, in toata regula, cu o perdeluta alba. Ne-am rasfatat pe rand intr-o astfel de baie…sa te tot relaxezi…

Obiectele sanitare straluceau de curatenie, ca si faianta alba si pavimentul din gresie inchisa la culoare.

Am fost foarte multumite de camera si de baie si ne-am impartasit aceeasi dorinta: de a poposi acolo ceva mai mult…macar inca o noapte.

Dar stiam ca va ramane doar o dorinta, noaptea scurta s-a strecurat grabita, lasand loc unei noi zile sa-si faca de cap…si noi cu ea pe alte drumuri, in vizitarea a noi locuri superbe din Elvetia. Habar nu aveam noi atunci cate ni se mai pregateau…

Dar pana atunci, am coborat sa luam micul dejun la restaurantul hotelului.

Nici acesta nu imbratiseaza mare eleganta: dimpotriva, tot simplu, cu mobilier identic hotelului. Mi-au placut cateva decoratiuni, ce incanta placut ochiul. Am pozat un astfel de décor.

Restaurantul este format din doua sali: una vopsita intr-un rosu cam tare; aici am vazut de-a lungul unui perete, o masa lunga cu scaune mai inalte, in stilul celor de la baruri. Bine ca acelea erau ocupate sa nu stau sa fac dis de dimineata “alpinism matinal” prin restaurant si ne-am gasit loc la mese normale, fie de 6 sau 8 persoane, in cealalta sala, unde peretii erau zugraviti intr-un verde inchis. Sincera sa fiu, as fi preferat acel rosu sangeriu…nu de alta, dar culoarea inchisa imi “imbatraneste” privirea… In fine, nu a trebuit sa stam deloc la coada, in spatele altora pentru a ne servi cu ce ne oferea acest hotel la micul dejun, un lucru pozitiv.

Micul dejun nu a fost prea bogat in comparatie cu alte hoteluri de 4*. Eu zic ca aici ar fi trebuit “stinsa” o stea. Oricum sa fiu totusi ingaduitoare, pentru ca eram la un hotel in Zurich! Dar a fost bun si proaspat. Am avut de ales: sunca de Praga, super gustoasa, adevarata, cascaval, niste iaurturi, un fel de cereale, unt, gem, o cafea buna, lapte, suc foarte bun de portocale, paine alba si niste chifle dar si croissante. Noi nefiind nici pretentioase nici gurmande, ne-am saturat cu un astfel de mic dejun elvetian.

Una peste alta, locatia mi-a lasat impresia de intimitate, relaxare, este un loc bun de servit masa, intr-un cadru cald, linistit si destul de indestulator.

Restaurantul ce poarta numele italienesc “La Cantinella” serveste preparate atat din bucataria autohtona, deci elvetiana cat si italiana, dupa cum era si normal, nu?!...

Dupa ce am dat falci puternic la micul dejun, am plecat repede sa fac cateva poze pe ziua. Intre timp am aflat urmatoarele:

-Parcarea este gratuita pt. oaspetii hotelului.

-Internetul wireless se poate realiza din camera si costa 19 CHF/ zi; dar exista si din lobby-ul hotelului.

-Este permis accesul cu animale de companie, fara a se plati vreo taxa in plus. Deci super-uman, pentru posesorii de catelusi, pisicute, papagali si alti “Insotitori” tacuti si atat de iubitori dar si iubiti. Parerea mea: acest hotel este unul iubitor de animale, un lucru extrem de placut si de util pt. stapanii unor asemenea “prieteni” credinciosi de calatorie.

-Loc de depozitare a bagajelor

-Sala de conferinte (pe care din pacate eu n-am mai apucat sa o vad si sa o trag in poza)

-Am aflat ca sunt camere si cu AC.

Am citit pe un pliant ca de la aeroport exista linia de tramvai nr. 12 si o linie de autobuz 759, care opresc in apropierea hotelului Belair, in statia cu acelasi nume. Deci alt lucru excelent pentru cei veniti cu avionul la Zurich si care doresc o cazare in apropierea aeroportului.

Cam acestea ar fi scrise de mine despre hotelul Belair. Noi ne-am simtit foarte bine aici, pacat ca placerea a fost invers proportionala cu sederea. Dar asta e! Ne-au uns pe suflet in schimb, locurile superbe pe care aveam sa le vedem (pe unele sa le revedem) curand la Zurich…

Si v-am scris aici despre o alta noapte scurta de rasfat la un hotel de 4* din imediata apropiere a Zurich-ului, doar pentru ca si eu, precum, poate multi altii, AmFostAcolo!!!

Cu mult drag pentru voi, in speranta ca v-am fost de folos,

Ileana

---

VIZUALIZĂRI: 2735 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI