Festivalul de “Mestesuguri Artistice Traditionale”, Sibiu 2011

TIPĂREȘTE

Vi s-a intamplat vreodata, sa porniti spre un anume targ si s-ajungeti la altul?… Ei bine, mie mi s-a intamplat, chiar luna trecuta. Plecasem spre Festivalul Vaii Regilor de la Ibanesti, cand fiica-mea imi telefoneaza daca nu am cumva chef s-o insotesc la “targul mestesugurilor” din Sibiu, care este elucubrant, exorbitant, fulminant, antrenant, ba chiar mai interesant decat cel de la Ibanesti care “las ca stiu eu ca l-ai mai vazut de vreo doua ori”…

Si m-am intors din drum, pe modernele noastre sosele ”country roads, take me home” care te duc azi oriunde, iar vara in weekend, cam toate te duc la cate un targ… Hai la petrecere!, la un ”party”, asadar, care in grup e intotdeuna mai plin de savoare.

Festivalul mestesugurilor de la Sibiu are loc in centrul orasului, in Piata Mare, mai precis in intreg spatiul ramas intre Podul Mincinosilor si fantanile arteziane intermitente, unde copiii se distreaza grozav… ”oare vine apa, oare nu vine?” si cand te astepti mai putin, esti ud din cap pana-n picioare: Festivalul este dedicat mestesugurilor artistice traditionale. Concomitent, el se desfasoara si in Dumbrava Sibiului. Simbolul editiei actuale e-un cocos, chiar daca nu suntem in Franta, e-un cocos care suna desteptarea de parca ar vrea sa ne spuna “hai la munca fratilor”.

Manifestarea sibiana are loc in luna august a fiecarui an, dureaza de joi pana duminica si e organizata de mai multe institutii… Consilil Judetean, Fondul Cultural National, Inspectoraul Judetean Sibiu, Muzeul Astra, s. a. Micii mestesugari locali sau din alte orase cu traditie in meserii, vor imbraca hainele de lucru caracteristice breselei din care fac parte si vor expune pe standuri produsul mainii si mintii lor. Broderii, artizanat, metaloplastie, gravuri, picturi, icoane pe sticle, carti postale sau “minuturi”, dar nu culinare ci artistice, vi se poate face portretul “la minut” dar costa cam mult... Au fost invitati si mestesugari din alte tari. Printre invitati e si vestitul “Ordin al calfelor calatoare”, carora li s-a pus la dispozitie “Casa calfelor”. Despre ce e vorba? Din acest ordin fac parte tineri din Olanda, Belgia, Germania, Franta si alte tari, tineri care, timp de 3 ani si-o zi, nu mai au voie sa se intoarca acasa, in tara lor. Ei nu trebuie sa nu se apropie nici macar la 100 de km de orasul lor, si trebuie sa munceasca din greu. Fiecare isi practica meseria lui. Unii sunt pielari, altii, artizani, tesatori, dulgheri, pictori, cofetari sau brutari. Primaria Sibiu le-a pus la dispozitie tot ceea ce e necesar. Tinerii sunt obligati sa poarte mereu hainele de lucru ale mestesugului lor si sa sa autointretina numai din vanzarea produselor lor. Timp de trei ani, calfele traiesc modest, in austeritate... Dupa expirarea termenului stabilit, calfele se pot intoarce in tara de bastina, dar nu mai bogati decat au plecat. Si nici mai saraci. Singurul avantaj al acestui pelerinaj “muncitoresc”, va fi o meserie bine invatata si multa experienta acumulata. Meseria e bratara de aur. In cazul Frantei se admite o exceptie, la fiecare 6 luni, calfele au voie sa faca un stagiu de o luna intr-o intreprindere de profil. Intoarsa acasa, calfa, daca a fost recunoscuta de acest Ordin al Calfelor Calatoare, isi gaseste mai usor un loc de munca in tara sa.

Impreuna cu copiii, am batut frumosul targ din Sibiu, in lung si-n lat. Ce-am gasit? De toate! Marochinarie de Sfantu Gheorghe, ceramica de Corund, obiecte din lemn de pe valea Gurghiului, miere de salcam din Dobrogea, branza de la Marginimea Sibiului sau mamaliguta aurie si carnaciori roscati-aramii ce te atrag prin culoare si prospetime. Ti se pare ca daca nu-i gusti din toate, o sa le duci dorul. Cativa tineri realizeaza o reusita pantomima cu cai dar si fara cai. Ceea ce-i interesant e ca omul poate sta nemiscat si-o jumatate de ora, dar calul nu. Ajungem la standurile cu produse cosmetice, apicole sau cu kurtosi kolaci ce te atrag prin parfum si gust. Cumparam cateva nuci trase prin zahar (100 de grame -10 lei) si nuga cu alune. Copiii cumpara un scaun solid (cam scump, 25 de lei). Taria scaunului trebuie incercata. Unde? Ceva mai incolo, e-o spanzuratoare. Tragem la sorti si pe mine cade magareata. Ma sui pe scaun cu streangul la gat. Imi spun in gand si-o ultima dorinta, sa nu se rupa scaunul. Se pare ca dorinta mi-a fost auzita de cine trebuie si scaunul nu s-a rupt sub greutatea mea, asa ca si-a meritat pretul iar eu am scapat cu viata. Eu cumpar cu acelasi pret (25 de lei) un kilogram de miere de albine de salcam din Dobrogea, Apoi, ma asez pe o bancuta rotunda la umbra, ca sa-mi mai trag sufletul, nimeresc intre doua femei care stau cu posetele si portmoneele la vedere, fara sa le pese. Caci, la Sibiu nuuuu, nu se fura, e-un oras european! Ei, nu! Daca ma nasteam “pick-pocket”, acum era momentul sa dau lovitura, si-apoi, de-aici mergeam direct la restaurantul de 4 stele Ramada sau la Imparatul Romanilor si comandam o cina regeasca. Dar nu ma lasa inima asa ca ma scol si ma indrept spre chioscul cu seminte. De undeva se-aud chiote, e galagie mare, flah-urile nu se mai opresc. “S-a furat o mireasa! Grasa si frumoasa”. Cu ce? “Cu o caruta, ca mireasa-i draguta dar cam plinuta! ”, rasuna vorbele baietilor. Sus, pe o scena improvizata se joaca o mica piesa de teatru…”Vino lumeee, vino…”

Atmosfera e grozava, cam asa cum e prin Europa cu-adevarat capitalista, cand, odata pe luna, dupa multa, multa munca si stres, omul simte nevoia de o “party”, adica sa mai iasa din ranch, satul de animale sau din birou, satul de ecranul computerului si sa mai vada si altceva, figuri noi de oameni sau un colt de natura. Si sa manance, sa bea si sa se distreze cu prietenii.

Dar sfarsitul nu-i aici, tot in aceasta perioada, in august, la Sibiu, are loc, si o tabara mestesugareasca numita ”Fara limite, impreuna pentru traditie”. Vor participa doar copii cu probleme, adica cu dizabilitati fizice si psihice., iar in Tehno-Parc-ul orasului, va avea loc festivalului “Maestru si Ucenic”.

Incet-incet, Sibiul, devine, pe langa un centru cultural-istoric si al stiintelor, si un adevarat pol national al festivalelor mestesugaresti.

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 2179 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI