Simfonia linistii

TIPĂREȘTE

Anul trecut, in 2010, am petrecut o vacanta minunata in Maramures: peisaje superbe, mocanita, manastiri, trasee montane, ceramica de Sacel, Memorialul durerii, Muzeul Satului - Sighetu Marmatiei, Muzeul tarancii romance - Dragomiresti etc. Cum au mai ramas multe de vazut si cum sufletul mi-a ramas pe acele meleaguri, anul acesta am revenit. Cu exceptia drumurilor, totul a fost minunat.

Am ales hotelul Secret Garden, Danesti, la 15 km de Baia Mare. Aparent, nimic deosebit. O localitate simpla maramureseana. Dar care ascunde un loc de vis. Ideal daca vrei niste clipe de liniste si niste servicii de calitate.

Camerele sunt mari si frumoase, curate, schimb de prosoape la 2 zile si de lenjerie la 3 zile, se inlocuiesc produsele de igiena (sapunel, gel/sampon, casca dus) pe masura ce le folosesti. Personalul de serviciu, incepand cu cel de curatenie si continuand cu cel de la receptie, restaurant, bar etc. este amabil si prietenos - nu ai astfel impresia ca esti doar un plus in contul detinatorului hotelului - ci chiar vor sa te simti bine acolo.

Hotelul este usor de gasit, sunt indicatoare amplasate pe soseaua principala, nu ai cum sa ratezi daca esti putin atent.

In afara camerei si a personalului, gradina este foarte ingrijita, piscinele curatate, apa din ele este incalzita, mancarea foarte gustoasa. Noua ne-a placut foarte mult salata danasteana, platoul apetisant, supa danasteana, dar si alte bucate.

Pentru ca totul ar fi fost perfect, trebuia sa fie si mici, dar foarte mici minusuri:

Sezlongurile nu au saltele si nu ai posibilitatea sa comanzi diverse produse precum o bere, frapé, cocteil etc. si sa-ti fie aduse, trebuie sa mergi sa ti le iei. Bineinteles ca nu este nimic grav in asta. Piscina pentru copii are o umbrela de apa (i-am zis noi) careia nu prea i s-a dat drumul. Nici nu am solicitat la receptie acest lucru, pentru ca fata noastra are 12 ani si nu intra acolo, dar, cu siguranta, daca ar fi functionat, ar fi atras mare parte dintre copiii care se balaceau incantati, luptandu-se pentru teritoriu cu oamenii mari, in piscina medie, cand se pornea cascada, beneficiind de un hidromasaj pe cinste.

Deci, daca doriti diverse lucruri, nu ezitati sa le cereti. Cu siguranta veti beneficia de tot ce va doriti in masura in care este posibil.

Exista, de asemenea, posibilitatea sa achiti ceea ce consumi la bar sau la terasa restaurantului in cont camera si sa platesti la final totul. Mai poti plati cash sau cu cardul.

Micul dejun este bufet suedez, sunt destule produse din care sa alegi si "sa mananci pe saturate" cum zicea o morosanca in casa careia am fost anul trecut: "la noi e pe saturate nu cu portia, ca la restaurant". :)

Marturisesc ca am ales acest hotel pentru ca avea review-uri pozitive pe site-ul www.amfostacolo.ro si nu am regretat alegerea, ba chiar as reveni cu drag intr-o buna zi.

Nu mi-am recuperat sufletul pe de-a-ntregul, o bucatica a ramas pe taramuri maramuresene, loc pentru care am o afinitate si pe care il indragesc foarte mult, atat datorita frumusetii locului (care nu e singurul din Romania), cat si datorita oamenilor locului cu care am interactionat.

In Baia-Mare am vizitat Muzeul de Mineralogie, unde sunt cateva exemplare de flori-de-mina si alte minerale cu forme ciudate si de o frumusete de nedescris, dar si Planetariul, care este primul planetariu public din Romania, 1969, si unicul din Transilvania.

Am ajuns si la Cimitirul Vesel unde nu e nimic vesel. Este foarte interesant conceptul, foarte frumoase scuplturile in lemn sau piatra, culorile vii, versurile spun in graiul maramuresean cateva lucruri esentiale despre persoana care odihneste acolo, dar povestile lor, cu cateva exceptii, sunt de-a dreptul dramatice. La urma urmei, este un cimitir.

Pe drumul dintre Baia Mare si Sighetu Marmatie, drum destul de bun, care ofera niste privelisti deosebite, unice, am dat si de Pastravaria lui Alex, unde ne-am oprit. Locul minunat, mancarea foarte buna, dar servirea lasa de dorit, fetele alea imbracate taraneste, desi iuti si bine intentionate, n-au nicio treaba cu meseria de ospatar. Fiind Sfanta Maria in acea zi si zi libera totodata, au fost multi turisti in zona, chiar si la Secret Garden a fost foarte aglomerat in acel weekend. Revenind la pastravaria in cauza, cei/cele care serveau au fost depasiti de situatie si de aglomeratie. O sa revin intr-un alt review cu amanunte, chiar la Pastravaria lui Alex.

Dupa cele 5 nopti la Secret Garden, care au trecut prea repede, am mai ramas o noapte la niste prieteni, in Leordina, care ne-au primit la fel de bine ca anul trecut si la care am avut experiente culinare noi. De exemplu, hrenzelele... Nu spun nimic mai mult decat ca sunt... mmmm! super gustoase... se mananca cu smantana si se fac, din cate stiu eu, din oua, faina, cartofi, ceapa, usturoi, condimente...

Fireste ca sosit si ziua plecarii... Totusi am plecat fericita de cele traite si intalnite, nu trista... Asa cum zice si G. G. Marquez: "Nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a petrecut"

---

VIZUALIZĂRI: 2787 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI