Orasul Nehoiu - trecut, prezent si sperantele pentru viitor

TIPĂREȘTE

Strabatuta de raul cu acelasi nume, Valea Buzaului constituie pentru multi turisti o mare necunoscuta si astfel, potentialul acestei zone ramane in continuare fara rezultate semnificative. Spre rusinea mea (si o sa vedeti imediat de ce spun asa ceva), aceste locuri imi sunt, cu mici exceptii, la fel de necunoscute, de aceea ne-am hotarat sa incercam (atat cat se poate) sa “exploram” sau mai bine zis sa redescoperim frumoasele plaiuri buzoiene si, desi mult mai tarziu decat ne planificasem, iata ca pana la urma am reusit sa facem o prima escapada pe aceste meleaguri. Si poate ar trebui sa spun si ca de ani buni, de cand locuim in Brasov, am tot vizitat diverse destinatii din tara dar am neglijat a-mi cunoaste cu adevarat locurile natale, de care ma leaga totusi destule amintiri. M-am nascut si am copilarit “captiv” intre munti, intr-o mica localitate care din 1989 a primit titulatura de Oras si care este situata pe valea Buzaului, la circa 90 de kilometrii de Brasov si 70 de Buzau.

ACCES Avand ca repere orase importante, pentru a ajunge in ORASUL NEHOIU exista trei posibilitati. O varianta ar fi dinspre Ploiesti, urmand drumul national 1A pana in Valenii de Munte, apoi drumul judetean 102B pana in comuna Cislau, unde intersecteaza drumul national 10, ce vine de la Buzau –aceasta fiind ce-a de-a doua varianta. Ultima, valabila in cazul nostru, este dinspre Brasov, tot pe DN 10. De mentionat faptul ca zilnic, cel putin 5-6 curse auto asigura transportul dus-intors intre Nehoiu si aceste trei orase si ca pe ruta Buzau-Nehoiu se poate folosi si transportul feroviar. Se pare ca intr-un alt regim ar fi existat un proiect ce urma sa asigure legatura feroviara si cu Intorsura Buzaului (intre Brasov si Intorsura Buzaului deja exista calea ferata) insa acesta s-a materializat doar pana la stadiul masuratorilor apoi s-a naruit, odata cu acel regim. Pe ruta Brasov-Nehoiu exista zilnic 6 curse dus-intors –durata: 2 h 30 min; pret bilet: 14 lei; ore plecare Brasov: 07.00,09.30,13.30,14.00,14.30,15.30; ore plecare Nehoiu: 06.00,07.00,08.30,09.00,15.30,16.00.

GENERALITATI Dupa doua zile in care ne-am plimbat, am vazut, am intrebat, pot spune ca imaginea orasului este diferita, ca s-au schimbat unele in bine, altele in rau (cel putin in viziunea mea) dar indiferent de schimbari, ceva a ramas la fel –linistea, caracteristica parca acestor orasele de munte. Cu ani in urma spuneam despre acest loc ca este uitat de lume, ca aici nu se misca nimic, insa acum sunt in masura sa adaug ca dupa o perioada indelungata de agitatie urbana, chiar apar momente in care doresti sa evadezi in aceasta monotonie. Secretul este ca aceasta evadare sa nu dureze, deoarece neavand prea multe optiuni, intervine plictiseala. De altfel, singura varianta ar fi plimbarile in aer liber, fie prin oras, fie pe malurile apei sau chiar prin padurile si poienile din imprejurimi. Cei ce vor cauta vreun obiectiv turistic insemnat, nu il vor gasi. Dar sa trec mai departe si sa fac o scurta descriere a ceea ce am gasit aici (nu voi evita comparatia intre trecut si prezent), incepand cu informatii care, desi nu prea au legatura cu turismul, poate (cine stie!) vor fi utile cuiva.

Orasul Nehoiu este constituit dintr-o combinatie de case si blocuri, acestea din urma aflandu-se doar in zona centrala. In rest, sunt vaste cartiere de case, insiruite de-a lungul vreunei vai sau “cocotate” pe versantii formatiunilor muntoase ce inconjoara zona.

Odata cu evolutia orasului, cele cateva magazine existente candva si-au marit semnificativ numarul si domeniul de activitate, o parte din strazi si trotuare au fost modernizate, au aparut cateva locuri de joaca iar spatiile verzi au fost reamenajate. Cel mai imbucurator este faptul ca pe locul unde cu ani in urma se zvonea ca va fi construita o biserica, acum se inalta o frumoasa catedrala, care desi nu este finalizata (interiorul nu este inca pictat in intregime) deja a devenit simbolul orasului, luand locul Casei de cultura, pe care am sa o includ la aspecte negative, deoarece “cultura” nu mai reprezinta decat un simplu cuvant scris pe un panou. Facand un ocol al impresionantei cladiri pe scena careia am admirat in copilarie artisti consacrati ai teatrului si muzicii romanesti, am constatat ca multe din incaperile acesteia au fost modificate iar acum sunt folosite ca diverse spatii comerciale, birouri de firme, de banci, sedii de partide politice, bar, discoteca. Astfel, ceea ce s-a dorit a fi cea mai frumoasa si moderna casa de cultura din judet, a ajuns o cladire anonima si odata cu ea si “Sala Mare” a acesteia, unde anual avea loc renumitul festival de muzica “Toamna Buzoiana”, festival ce gazduia numele mari ale muzicii populare si care era prezentat de o distinsa doamna care pe noi, copii fiind, ne facea sa o aratam cu degetul, afirmand mandrii ca “e tanti de la Tezaur” (emisiunea Tezaur Folcloric). Chiar daca poate gresesc, ceva tendinte conservatoare ma fac sa includ la partile negative si demolarea cinematografului, in locul caruia s-a ridicat un alt imobil, ce va deveni (este inca in constructie) noul sediu al primariei, ai carei reprezentanti ar trebui sa se gandeasca serios si la realizarea a ceea ce Nehoiu nu a avut si nu are nici in prezent –un parc. Sau macar sa readuca farmecul de odinioara al “plajelor” de pe malul raului Buzau. In schimb, ceea ce mi-a atras atentia au fost gradinile din fata sau din jurul blocurilor, cele mai multe dintre aceste spatii fiind foarte ingrijite si pline de flori viu colorate. As putea sa scriu mult mai multe insa ma voi limita doar la cele de mai sus si, cu speranta ca nu am exagerat, voi trece la capitolul care ne intereseaza cel mai mult.

TURISM Din acest punct de vedere, Nehoiu nu mai reprezinta din pacate o destinatie atractiva, asa cum era cu mai bine de 10-15 ani in urma. Paradoxal (sau nu), desi s-au facut progrese semnificative privind numarul unitatilor de cazare, numarul turistilor este mult mai mic decat atunci cand nu exista decat vechiul hotel, eventual si cele cateva cabanute forestiere din imprejurimi. Mai mult, rezervarile pentru anumite perioade se faceau cu mult timp inainte. Atunci orasul era destul de cautat, de turisti dornici de cateva zile de relaxare, de sportivi veniti in cantonamente, etc. Acum insa, putini sunt cei ce poposesc aici si care de obicei sunt doar in trecere prin zona. E drept ca oraselul nu se poate lauda cu vreun obiectiv aparte sau cu cine stie ce manifestari renumite dar poate oferi plimbari in natura, liniste si aer curat de munte. In timpul iernii poate s-ar mai fi putut mandri cu un loc unic in judet dar despre acesta, chiar daca renumele a devenit o amintire, va voi povesti totusi dar nu acum. Deocamdata voi enumera locatiile de cazare pe care le-am descoperit, precum si cateva date despre acestea, o parte din informatii provenind doar din discutiile purtate cu unii localnici. Din pacate, intervalul scurt de timp nu mi-a permis informarea mai amanuntita. Sper ca atunci cand voi mai avea ocazia, timpul meu si bunavointa patronilor sa ma ajute sa va pot oferi mai multe detalii si fotografii cu aceste unitati.

-Hotel Nehoiu –clasificat cu o stea, este singura unitate de cazare ce dateaza din perioada comunismului. Localizat chiar in Centru, aspectul exterior este unul destul de dezolant si s-ar parea ca si interiorul ar fi la fel. Este format din doua corpuri, legate intre ele, diferentiate prin denumire: Hotel si Han. Restaurantul hotelului parea inchis insa se putea servi masa “la han” (restaurant si terasa). Nu am mancat aici asa ca nu cunosc preturile si conditiile.

-Pensiunea Roza –beneficiaza de trei margarete si este situata langa piata, la circa 200-300 de metri de Centru, intre paraul Nehoiu si drumul national 10, cu iesire directa la acesta. La exterior arata foarte ingrijit iar despre patroni, cei cu care am stat de vorba au numai cuvinte de lauda. Unitatea are restaurant propriu insa nu am intrat asa ca nici aici nu cunosc preturile la masa sau la cazare. Personal, aparentele mi-au lasat o impresie placuta.

-Pensiunea Montana –unitate de doua margarete, localizata la aproape un kilometru de Centru, chiar langa DN 10. Este o constructie destul de mica dar cocheta. Nu cred ca are mai mult de 3-4 camere si nu stiu daca beneficiaza si de restaurant. Curios este faptul ca la aceasta pensiune (la fel ca si la urmatoarea) nu exista nici o firma pe cladire, un panou, ceva care sa indice locatia.

-Pensiunea Tricosib –este recent construita, in prelungirea fostei cantine (in prezent restaurant) a fabricii de mobila. Este localizata la 100-200 de metri de Centru, pe strada ce pleaca din DN 10 chiar in dreptul Catedralei. Nu am putut afla nimic despre pensiune, in schimb pot spune cate ceva despre restaurant, deoarece aici am mancat (la recomandarea mai multor persoane). Acesta nu este pentru pretentiosi ci pentru cei ce vor sa manance bun, mult si ieftin. Este amenajat simplu dar frumos. Servirea nu rupe gura targului dar nici nu ne putem plange. Meniul se schimba zilnic dar este cam saracacios. Acesta continea trei feluri de ciorba (3,5-4 lei), patru tipuri de “Felul II” (5-7 lei), doua feluri de salata si un desert (placinta cu mere -3 lei bucata de 250 g). Mancarea a fost foarte buna iar cantitatile suficient de mari, drept pentru care am fost multumiti, la fel ca multi nehoieni pe care i-am vazut servind masa aici.

Dupa ce am terminat cu locurile de cazare si servit masa am sa va povestesc despre un loc pe care in prezent cred ca nici macar toti localnicii nu il stiu (ce sa mai vorbim de altii) dar care daca s-ar fi pastrat, cred ca ar fi adus numai beneficii. Acum cativa ani citeam in presa un articol care spunea ca la Nehoiu se va face o partie de schi, ... ca deja s-a si idendificat zona unde va fi amenajata, ... ca turismul judetului se va modifica radical in bine, etc. Totul suna foarte bine insa nu am crezut nici o clipa in aceasta “noua” si rasunatoare investitie. Problema era ca, pe langa faptul ca articolul era publicat chiar in timpul unei campanii electorale, nu se mentiona nimic din ceea ce tinea de realitate: partia exista deja, doar ca fusese data uitarii. Asadar, nu era nicicum una din ideile noi ale vreunui “sus-pus” la judet. Sa nu va mire dar, intr-adevar, cu ani buni inainte de caderea comunismului, cand nici macar nu era declarat oras, Nehoiu avea partie de schi si mai mult, aceasta era destul de cautata, asemenea cabanei construite aici. De exemplu, pentru sarbatorile de iarna si unele week-end-uri, rezervarile se faceau chiar si cu un an inainte. Partia si cabana DUDU gazduiau tabere de elevi atat iarna cat si in restul anului. Se organizau concursuri sportiv-aplicative, de orientare turistica, de schi si sanie. Era o adevarata placere sa iei parte la aceste manifestari. Din pacate, odata cu reimproprietarirea fostilor detinatori ai terenurilor din zona, peste acest loc s-a asternut mai intai nepasarea apoi uitarea. Cabana s-a inchis si de-a lungul anilor a fost devastata iar zapada asternuta pe partie nu a mai fost calcata decat de schiurile catorva localnici. Pacat ca, desi in alte regiuni s-au facut eforturi mari pentru amenajarea unor domenii schiabile, aici nimeni nu a facut nimic (cu exceptia mentionatei propagande electorale). Personal, cred ca readucerea la viata a zonei Dudu ar avea numai efecte benefice si chiar mi-as dori ca acest lucru sa se intample. Ramane insa de vazut cum va arata viitorul.

Inainte de a incheia, vreau sa mai mentionez ca acum cateva zile am aflat ca la Nehoiu s-a inceput practicarea rafting-ului pe raul Buzau. Nu garantez ca informatia este corecta dar, garantez ca deja am inceput sa ma interesez si ca voi reveni cu o confirmare si mai multe detalii atunci cand le voi avea. Deja imaginatia ma duce cu gandul la ce ar putea insemna acest oras pe harta turistica a tarii daca s-ar realiza toate cele despre care am vorbit: iarna sa poti veni la schi, vara la plaja si “la scaldat”, primavara si toamna la rafting. Parca totusi pare prea frumos sa fie adevarat, asa ca voi reveni la realitate si deocamdata recomand cateva zile petrecute in orasul Nehoiu dar nu voi ezita sa va avertizez ca aceasta recomandare o fac in special pentru cei carora le place monotonia si isi doresc cateva clipe de liniste intr-un loc banal, modest dar frumos.

---

VIZUALIZĂRI: 2064 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI