O experienta interesanta, trebuie sa fiti pregatit sa va asteptati la orice!

TIPĂREȘTE

Cred ca este interesant sa descriu aici experienta traita de mine intr-o vizita in R. A. Yemen in 1996 intrucit este o destinatie care in general pentru romani nu exista in nomenclatoarele agentiilor de turism dar probabil nici nu ar fi solicitata. Trebuie sa stiti ca am fost acolo in primul rind pentru a concluziona o afacere dar cum mi-a placut intotdeauna sa imbin utilul cu placutul nu am pierdut vremea in hotel ci am cautat sa vad cit mai multe si sa aflu tot despre acest colt de lume.

Am urmat ruta cea mai ieftina si cu un tranzit la Cairo care mi-a permis vizitarea piramidelor, un tur de oras si vizitarea muzeului de egiptologie. Deci cursa TAROM -Bucuresti - Cairo cu legatura la cursa EGYPTAIR Cairo - Sanaa. Acomodarea cu lumea araba a inceput in Cairo urmat de zborul Cairo -Sanaa cu o aeronava egipteana. Aventurile au inceput aici intrucit la urcarea in avion (era seara) am observat ca acesta arata groaznic atit in exterior cit si in interior. Practic mi s-a parut ca vor curge tablele din el... imi faceam reprosuri de ce m-am hotarit sa merg aici... cine m-a pus... etc... etc... Zborul a decurs aproximativ normal pina la apropierea de Sanaa cind ne pregateam de aterizare. Trebuie sa va spun ca am avut sansa ca in acea noapte sa intram cu acest avion intr-o furtuna de vara cu ploaie si trasnete. La aterizarea in Sanaa pista era plina de baltoace ceea ce nu mai fusese de ani buni intrucit acolo ploua foarte rar. Bucuros ca am scapat am luat un taxi si am plecat la hotelul unde imi facusem rezervarea. Primul lucru am schimbat bani in aeroport pentru ca altfel este periculos schimbul cu localnicii. Desi era un hotel de 4 stele... m-am speriat cind am vazut ca in camera mai locuia cineva... o sopirla mica de culoare alba. M-am agitat putin si in cele din urma am aflat ca sopirla avea rolul ei de sanitar, adica ma apara de vreun eventual tintar care ar fi trecut prin plasa de la geam. Intradevar s-a dovedit a fi inofensiva pentru mine. Ziua a 2-a dupa un mic dejun european la hotel am iesit in strada si am crezut ca m-am trezit in secolul 18. Strazi de pamint/piatra, lipsa de canalizare, trasuri, magari, cai, capre, oi, oameni imbracati ca in 1001 de nopti, barbati care purtau la cingatoare mici iatagane. Daca nu vedeam si masini as fi crezut ca am calatorit prin tunelul timpului. In ce priveste masinile si acestea imi erau destul de necunoscute mie intrucit ele reprezinta masini foarte vechi (probabil din anii 60-70) si in proportie de 95% de fabricatie japoneza. S-ar putea face istoria automobilului japonez cu exemplarele din Yemen si in special al firmei Toyota pentru ca din cele 95% japoneze cred ca 80% sint numai toyote. Am luat un taxi si m-am deplasat la locul de intilnire cu afaceristii yemeniti. Ajuns acolo mai, mai sa mi se faca rau... toti infasurati in "cearcefurile" lor frecau in mina mataniile si beau ceai. Cel care imi era un fel de agent local convocase o adevarata "sedinta" si probabil informase ca a venit marele "investitor". Brusc mi-am adus aminte de un film american in care un tinar american a pierdut toti banii si a ramas prizonier mult timp intr-o tara araba pentru ca nu cunoscuse specificul local inainte. Dupa schimbul de amabilitati am aflat ca practica este oarecum ca la noi... adica trebuie sa fiu prezentat excelentei sale ministrul X care face si desface... in Yemen. M-am lasat dus la aceasta audienta unde am baut un ceai si am fost cintarit de cel in pozitie importanta. Eu in costum si cravata...el in cearceaf descult in slapi si cascind parca atunci il sculasem din somn. Mi s-a fixat un program care in spiritul arabesc cel mai original nu s-a respectat mai deloc. Impresia avuta in cursul diminetii am vrut sa mi-o schimb dupa amiaza incercind sa ajung "in centru". Crezusem ca hotelul meu este la periferie si am incercat sa caut centrul. Nu aveam ce sa caut pentru ca eram in centru. Strazi de piatra cu santuri pline de buruieni si hirtii pe care caprele le mincau cu placere. Totusi la citeva strazi am vazut ceva animatie si mi-am zis ca acolo trebuie sa fie ceva interesant. Intradevar era bazarul orasului unde puteai cumpara orice... de la mincare la electronice si chiar autoturisme noi. Am intrat in acea zona unde am pierdut 3-4 ore dar am vazut lucruri interesante printre care cel putin 30 de sortimente de piper dar si multe alte mirodenii care mi s-au parut foarte ieftine. In treacat fie spus cele citeva kg de mironedii pe care le-am cumparat au fost mijlocul de face cele mai interesante cadouri la intoarcere.

Arhitectura veche din SANAA cuprinde case facute din piatra bruta situate pe inaltimi cu ferestre tipic arabesti. Toate usile si ferestrele sint colorate in albastru.

Se stie ca Yemenul a fost impartit in trecut in 2 teritorii (nordul pro-american) si sudul (pro-sovietic). Intre ele cele 2 state mai marii lumii si-au incercat timp de vreo 20 de ani tot felul de arme care cred ca au adus Yemenul in sapa de lemn la propriu. O tara saraca si in resurse dar si fara conditii climatice care sa-i permita sa faca agricultura. Am vazut terenuri agricole totusi care erau chiar irigate. Culmea este ca acele culturi irigate nu erau de cereale sau alt produs alimentar ci culturi de KAT, o planta de marimea mentei de la noi cu frunze asemanataore dar fara aroma specifica mentei. Aceasta planta este drogul "national"al yemenitilor care este mestecat de catre toti barbatii trecuti de 12-13 ani si pina la batrineti dupa ora prinzului indiferent de ce rang poarta de la taran la ministru. Parcele cultivate cu aceasta planta sint pazite cu arama. Foarte interesant este ca o legatura de KAT costa destul de scump pentru nivelul lor de trai.

Am incercat si eu sa vad ce gust are dar nu este ceva deosebit ca aroma. In schimb mi s-a explicat ca nu se inghite ci se macereaza frunzele in gura timp de cca. 2 ore timp in care prin mucoasa din gura se absoarbe o substanta care induce acea "fericire"cautata in acest drog.

A 3-a zi agentul meu local m-a anuntat ca trebuie sa ma deplasez la Aden in partea de sud, port la Marea Arabiei.

In drumul Sanaa - Aden am vazut intradevar ca Yemenul este in feudalism satele fiind f. f. sarace, drumurile neasfaltate, lipsa de curent electric, lipsa de apa, etc. In drumul catre Aden am fost surprinsi de o furtuna de nisip care este mai rea ca orice furtuna. Cu mici peripetii am ajuns in Aden situat intr-un golf foarte interesant un adevarat port natural unde in trecut dar cred ca si acum este raiul piratilor. In oras se vad ceva urme ale ocupatiei britanice: 2 forturi care pazasc portul, biserica catolica, amenajarea portului de marfuri.

Cele mai mari urme sint in schimb lasate de razboiul fraticid in care au invins pro-americanii. Cladiri darimate de bombardamente, tancuri rusesti abandonate, cimitire de avioane militare, etc. Un singur hotel unde se poate sta in mod civilizat. O piata de peste situata chiar la malul marii cu miresme de nu-ti mai vine sa maninci peste niciodata. Totusi pentru localnici cred ca e alimentul de baza intrucit prin magazine cam batea vintul. Multi cersetori, populatie care se ocupa cu "nimic" in schimb umbla cu kalasnikovul pe umar si face uz de el cind nu te astepti. Prin hotel am vazut ca se putea face o vizita pe locurile unde se gasesc vestigiile cetatii Reginei din Sheba timp in care Yemenul cred ca era mai dezvoltat decit acum. Din pacate timpul si scopul calatoriei nu mi-au permis sa vad aceste locuri. Am vazut totusi grupuri de englezi si japonezi care veneau incintati de acolo. M-am intors cu ideea ca se poate trai inca f. f. rau in lume, ca civilizatia este datoare sa sustina niste tari care par sa dispara prin saracie. Totusi mai bine ma gindesc ca Yemenul este tara piratilor care atacau navele care se apropiau de Bab-el-Mandeb, tara de unde mi-am cumparat un costum popular barbatesc cu cingatoare si iatagan. M-a costat cit un costum bun la noi. Afaceri nu incercati sa faceti intrucit spagile si comisianele va va strica toata socoteala initiala. As recomanda ca destinatie numai celor care cauta aventura si care isi asuma si un grad de risc de zona.

---

VIZUALIZĂRI: 3511 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI