GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEPrezentul review se doreste a fi un semnal de alarma! Platoul Bucegilor si-a pierdut demult salbaticia. Bucegii se urbanizeaza... si e trist... Voi descriere sentimentele traite in momentul in care am incercat sa ma las purtat, condus de microdetaliile acestei zone...
2200 m. Platoul Bucegilor. Cabana Babele. 30 Ron – Urcare Telecabina.
Era seara. Putin trecut de fix. Ne sarutam. In spate ne privea…tot fix. Il ignoram. Era doar el... Un Sfinx. Era din ce in ce mai seara. Stiti cum? Un fel de albastru. Vorbesc de un albastru inchis... ca acel albastru inchis intr-o calimara... Da, exact, albastru de cerneala. Asta era deasupra noastra. Urme de albastru, urme de mister... urme de noi si urme de cer. Dar erau doar detalii. Faceau parte si ele din decor. Dadeau povestii noastre, nuanta de color.
Brusc, ne luam din ce in ce mai strans in brate. In ochi ne priveam. Prin pletele mele, prin pletele ei vantul trecea. Trecea asa intr-un sictir amestecat cu-o nesimtire. O nesimtire care a si trecut. A fost de ajuns doar o clipire. Clipirea mea, clipirea ei... si vantul ce venea de jos... De jos de la Pestera. Era un vant rece ce imi amintea…de Zamolxe…Da, Zamolxe, acel suprem zeu, care aici prefera a se izola. Primea si mici vizite…sa zicem ca in drumul lui facea un scurt popas. Nici prea rar, dar nici prea des... E vorba de Hades. Si el era mare…Ma rog, nu la fel de mare ca Morfeu…dar ce conta. Era Zeu. Stapanea Intunericul.
Dar aceste lucruri-s demult spuse. Precum s-au spus…asa au si apus… Iubito. Nu vreau sa adormi povestindu-ti file din trecut... Prefer acum sa tac. Sa stau. Sa te ascult…
Era dimineata. Putin trecut de fix. Nu ne mai sarutam. In spate tot el. Acelasi Sfinx. Acelasi ignorat. Nu eram preocupati decat…decat de un cantat. Nu mai ma tineai in brate. Tineai o chitara. Nici nu mai era albastru... Adio Calimara! Era rosu. Ba nu! Era portocaliu. Perfect! Era portocaliu... Ba nu... Acum se facu Violet... Dar tot perfect. Ce mai conta. Eram noi doi. Eram al tau. Erai a mea. Eram in rai. Erai un inger. In loc de harpa, chitara aveai. Si imi cantai. Ooo... da, imi cantai. La fel de sublim cum il ascultam pe dl Zamfir. Ne canta iubirea, simplu, la nai...
Rasaritul de acum ne privea si el. Natura-n jur te asculta. Pe tine si... pe chitara ta... « Caraimanul, Costila-ascunsa sub un Nor…Si Morarul « …Doamne, ce glas aveai…era partea mea preferata din Imnul ce adesea mi-l cantai. Dar hai sa ne oprim... te rog. Hai sa hoinarim. Acum... cat sunt nori. E mult mai fermecator. Brusc, nu ma simt un muritor. Sau, cel putin, nu in jurul tau. Căci, tu esti Zeita mea. Iar eu... zeul tau. Hai sa pasim incet spre Caraiman, acela care ne asculta povestea. Da exact, Povestea Acelui 7 mai…din acel An…off acel an….
Pasim, tinindu-ne de mana…mergem agale pana…pana cand simtim in talpi roua diminetii. Acele mici franturi de racoare care asa mici dau savoare vietii. Hmm... dar ce ciudat. De ce nu e nici asta o poveste cu tente-n minunat? De ce ca orice vis frumos... de multi ravnit si-nchipuit... de ce... de ce sa fie brusc stricat? Ochii nostri se umezesc. Sunt lacrimi ursuze, lacrimi amare…lacrimi care nu-s franturi de racoare, nici datatoare de savoare. Sunt doar amare. Atat…amare. Si dor. Brusc realizez. Chiar sunt un muritor. Si privesc pe jos. Mai sus un pic de Cabana Floare de Colt. Cum mergi pe Platou. Trebuie sa stiti... Ca au ajuns aici si alti muritori. Dovezi sunt multe... pacat ca nu-s marunte. Pacat ca nu-s nici miraje. Si doare…ca sunt atatea ambalaje.
Ne asezam langa ele. Langa noi gunoaie. Langa ele, lacrimi. Da, lacrimi. Inca vii si ale noastre. Lange ele, alte lacrimi... dar moarte si ale altora. Ne este dor de acel albastru, tanjim dupa acel portocaliu perfect, cautam cu jind un violet. Degeaba. Totul devine atat de integru. Bucegiule ai fost cuprins de negru. Si noi de acum, alaturi de tine. Preferam sa murim... caci ne doare. In loc sa-ti porti camasa verde, atat de rara, iti porti aceste straie de nuanta funerara? Iubito... nu inchide ochii... Nu inca. Priveste acel colt de ziar. Il vezi? Hai sa-l citim inainte sa...
“De unde stii ca Bucegiul nu devine Iadul altei planete? ”
L-am citit. Acum sa-nchidem ochii. Amandoi…
Autor: Catana Cristian-Alexandru
Trimis de private_rayen in 06.03.11 20:39:33
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (private_rayen); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Rog așteptați...
Ce poetic? Pana si comentariile pozelor sunt explicate in termeni literari. Frumos, si totusi pozele alea nu par deloc reale!
Multumesc pentru aprecieri. Asta a fost si prima mea remarca in clipa in care m-am intersectat cu Lacul Scropoasa. O culoare ireala schimbandu-se in functie de pozitia soarelui si de oglindirea padurii in lac. Pacat, insa, caci Cabana Scropoasa nu mai este functionala. Cel putin in anii trecuti nu era. Domina paragina si nepasarea in jurul cabanei. Doar lacul spunea poezii...
@private rayan... pentru varsta ta scri destul de mult si destul de bine... un pic prea sacadat acest review, parca ai fi un arbitru de fotbal fragmentand jocul, poetic desigur, lucru ce ma duce cu gandul la unul dintre ,,sustinatorii"mei care zicea, nu tot asa de amabil, ca suntem pe un site de turism si nu la un cenaclu literar...
Cred ca ,,Saving private Ryan"a fost pentru tine un film de capatai... soldat tanar, fire sensibila, visatoare, aruncat intr-0 lume a ororilor...
Apreciez talentul de fotograf, care impreuna cu poezia si experienta din marketing iti ,,manageriaza "ascensiunea in clasamentul AFA, asa ca ,,hotule de clipe''iti urez: ...
traieste-ti momentele de glorie...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Primăvară cu zăpadă pe Vârful Grecului — scris în 31.03.24 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2023 O zi de Decembrie la Sfinx... — scris în 05.12.23 de AlexandruA din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Bucegii mai puțin cunoscuți - Valea Albă — scris în 30.11.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Importantă este călătoria, nu destinația — scris în 30.05.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2022 In vizită la balaurul din Bucegi — scris în 28.01.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 O zi pe traseul Cabana Piatra Arsa - Babele - Sfinxul - Crucea Eroilor — scris în 08.08.22 de crismcl313 din BUZăU - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Predeal - Bușteni pe sub Bucșoiu — scris în 23.07.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată