Croatia, mon amour... continuare

TIPĂREȘTE

Continuare: Croatia, mon amour...prima parte

Georgiana este nerabdatoare. Titlul ar trebui sa fie edificator. La cei 41 de ani pe care-i aveam cand am decis sa-i fac declaratii de amor Croatiei nu te mai indragostesti asa de usor.

Ajunsesem la Adriatica. Dar ma voi intoarce putin la Belgrad. Acest oras cred ca l-a avut primar general pe bunicul lui Sorin Oprescu pt ca este traversat de autostrada. Nu e suspendata intr-adevar dar te ajuta sa treci de acest frumos oras fara inghesuiala si batai de cap. Tot Georgiana m-a intrebat de poze. Nu am facut. Eram atat de buimacit de ceea ce gasisem acolo, unde ma asteptam sa nu vad decat reminiscente comuniste incat nu mi-am mai dat seama ca pot face si poze. Chiar si daca as fi folosit totusi aparatul, nu cred ca Fuji San ar fi fost in stare sa redea pe pelicula intensitatea si savoarea concertului de jazz. Am pregatire mai mult decat tehnica, dar cu toate acestea nu sant adeptul GPS-ului. Taie din aventura. E ca si cum as lua troleibuzul si mi-ar afisa statiile. Asa ca m-am ratacit cautand centrul si Dunarea. M-au ajutat doua hot girls care faceau trotuarul. Si aici m-am simtit putin stanjenit. Vorbeau engleza perfect, erau pline de bun simt si daca nu as fi urmarit zona putin cautand ajutor nu cred ca mi-as fi dat seama cu ce se ocupa. Si la trotuar stam mai prost ca vecinii nostri. Sa revenim insa la Croatia. Ca sa potolesc atmosfera in masina, le-am tot promis ca vom trece prin tunele. Andrei era fascinat de ele. Este si acum. Am sau nu am treaba eu trebuie sa ocolesc si s-o iau prin pasaj pe la Unirea.

Prin Serbia am trecut prin vreo 40 dar natura pura. Sarbul a consumat destul curent cu burghiul ca sa mai puna si un bec. Dar sa vezi tunele maica in Croatia. Oamenii astia par a fi avut un singur scop in viata. Sa sape in munte. Am numarat vreo 80 de tunele intre Zabreb si Dubrovnik care mai de care mai luminat feeric. Stateam si ma gandeam ca ai putea sa-ti faci concediul doar plimbandu-te pe autostrada, pt ca ai de toate: munte, mare si civilizatie. Croatia nu are vigneta. Platesti doar autostrada si acolo este pe numarul de km parcursi si nu este foarte scumpa. Iti iei un bon la intrare pe care scrie locul unde ai intrat si la iesire ti-l citeste si-ti afiseaza pretul. Ca-n parcare la Otopeni. Oricum este mai dezavantajos decat in Austria sau Slovenia unde dai 7 euro respectiv 13 si poti sa faci intr-o saptamana si 7000 de km. Aici in schimb cu cat mergi mai mult pe autostrada cotizezi.

Am ajuns. Celebra plaja de nisip avea si un nume. Spun celebra pt ca nisipul este rar in Croatia. Numele nisipului este Zaton. Este la vreo 8 km de Zadar si vreo trei de Nin. Nu ai nimic in jur decat hectarele pe care este construit acest parc unde poti face hipism, juca golf si multe alte mofturi. Am pierdut vreo 4 ore pana am reusit sa intru in posesia camerei, care erau de fapt doua cu bucatarie americana ultradotata (si eu imi luasem si cratite dupa mine). Toate bungalow-urile (casute pe romaneste) se aflau intr-o padure de pini. Marea ca marea. Acolo fiind nisip nu te puteai bucura de limpezimea apei, dar atmosfera era din plin. Animatoare carora nu le tacea gura toata ziulica te imbiau la aerobic in apa (si lumea se supunea) si tot felul de alte nazbatii asa ca aveai senzatia ca esti in tabara. Parcul avea in dotare 6 restaurante, doua cu specific Tito dar cu chelneri foarte prietenosi, iar restul stilul nou, sa-i zicem pur croat, dar cu baieti mai infumurati, ca doar erau independenti acum. Am glumit. Aveai dispensar, supermarket, straduta de shoping, piata. Ce puteai sa-ti mai doresti. Sa stai la soare si sa consumi.

Dar cand la o aruncatura de bat se afla Zadar, care are 3000 de ani vechime, nu mai ai stare pe plaja. Cineva spunea ca Zadarul are ceva din aerul Marsilliei mai ales in zona marinei asa ca m-am simtit atras si mai mult sa-i iau stradutele in piept. Croatia se imparte in trei regiuni: Dubrovnik, Dalmatia si Istria. Primele doua au fost sub dominatie italiana de cand se stiu. Istria in schimb i-a cunoscut si pe austrieci asa ca se simte diferenta intre culturii, cea italiana si germana, atat arhitectonic cat si ca obiceiuri. Povestea mea se refera doar la Dalmatia si Dubrovnik. Am plecat deci dupa plaja cand soarele a devenit prea agresiv, am mancat, si am plecat la Zadar. Orasul este superb. Nu exista cel putin in Dalmatia, nici un oras care sa nu aiba parte veche, cu cetati si stradute inghesuite, cu ruine romane si cu taverne pitoresti. Nu ai lasa nici o straduta nebatuta cu pasul de frica sa nu ratezi vreo secventa de istorie sau vreun balconas pitoresc pictat cu scene de la 1600. Chiar daca la taverne berea se bea din sticle, ai senzatia ca timpul a stat in loc si oamenii intra in secolul 21 doar cand ies in afara cetatii. Nu am avut nici o obiectie din partea nimanui, asa ca a doua zi, a treia zi, si tot asa dimineata eram la plaja iar dupa-amiaza la Sibenic, Split, Trogir si Dubrovnik. Pot spune ca am vazut-o aproape toata Dalmatia. Chiar daca par a semana, fiecare dintre ele are un farmec aparte.

Croatia este si tara celor 1000 de insule dar mie nu mi-a ajuns timpul pt continent asa ca insulele intr-o alta vacanta. Adriatica este la fel de frumoasa si de cocheta ca si Ionica si Egeea, schimbandu-si culorile mai ceva ca o domnisoara indragostita care-si asteapta curtenitorii si nu stie cu ce rochie sa se imbrace. Tavernele abunda in preparate din fauna marina dar ceva mai cosmopolite decat in Grecia care iti pune pe masa doar ce prinde prin apele ei. Aici te poti infrupta si din specii care nu traiesc in Adriatica. Preturile sant cam cu 20% mai mari ca la noi in schimb oferta, atmosfera si chiar privirea de gheata a unor cetnici care muncesc si nu au chef de glumele tale nu se compara cu ce gasesti la Tomis. Peisajul este superb, racii se agata in apa de picioare si-i vezi, orasele sant superbe, dar simti ca te apropii de vest si te indepartezi de orient. Exista un mare paradox al lumilor: grecii sant in UE si NATO si sant mai "salbatici" si traditionali decat sant croatii care nu sant nici in una nici in alta. Oamenii zambesc dar simti putin din artificialul pungii semipreparate de la Paris sau Bruxelles. Se simte ca este vorba de business organizat si nu afacere de familie iar zambetul nu este numai expresia placerii de a trai. Hotelurile sant scumpe, dar nu exagerat. Eu la Zaton am dat 120 euro pe noapte. Cam mult mai ales ca agentia nu mi-a facut nici un discount. Mi-a dat exact pretul de la receptie. Conditiile in schimb au facut banii. In schimb se poate sta in Croatia extrem de bine la particulari. Oferta este mai mult decat generoasa iar pt cei care se tem ca nu stiu croata ca sa afle cine ofera camere, scrie si in italiana la fel ca in romaneste: rooms, zimmer, camere. Dupa ce mi-a expirat timpul la Zaton m-am mutat la 1 km de Zadar intr-o vila cu doar 60 de euro intr-un apartament in care incapeam 8. Conditii si curatenie impecabile. Mi-a luat cinci minute sa gasesc locul. Cu o seara inainte am plecat cu putin inainte sa se intunece, ca sa si vedem ce alegem, am ales o straduta care cobora spre mare si cum m-am dat jos din masina am zis hello, how much si deal. see you tomorow. Totul legal cu doi euro taxa declarare la politie. Daca as fi stiut nu as fi facut nici o rezervare. Nu uitati ca eram in varf de sezon. In preajma zonelor populate coasta abunda in vilute care mai de care mai frumoase. Am stat de vorba cu ei si-mi povesteau ca cei care-si construiesc pe mal au obligatia sa amenajeze si sa intretina un ponton de agrement pt uz public.

Parcarile duminica sant gratis iar in rest sant ca cele americane cu fise. Nimeni nu se bucura la 2 kuna simtindu-se smecher ca a inselat sistemul. I-am vazut ca sant seriosi si la Zagreb unde unul dintre bulevarde se numeste Iosif Broz Tito. Ai nostri cred pierd mult timp sa stearga numele strazilor si sa le gaseasca alte nume din doi in doi ani. Asta mi-a placut enorm. Cine are puterea sa-si asume istoria si cu bune si cu rele cred ca poate si realiza ceva. Cine incearca sa se dezica de trecut ajunge ca noi. Imi pare rau ca am fost poate prea critic si nu era locul aici dar nu poti sa nu remarci.

Am lasat pt ultimul review despre Croatia Dubrovnik si Plitivice. Merita Croatia, dar umblata in lung si-n lat. Depinde de gusturi. Nu trebuie ratata sub nici o forma. Ne vedem la Dubrovnik. La vremea aceea nu terminasera autostrada pana acolo dar se vedeau de sus de pe creste pe unde serpuia soseaua cu sfredeleau de nebuni muntii, asa ca in poveste ajungem mai repede.

Urmeaza: Dubrovnik si Plitivice

---

VIZUALIZĂRI: 3199 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI