Croatia, mon amour

TIPĂREȘTE

Va scriu pt ca este deja februarie si poate sant inca nehotarati. Asa am ajuns si eu in Croatia. Voiam sa merg in Rhodos. Nu stiu de ce. Stiu. Vreau si acum. Poate din cauza cavalerilor. Ma speria insa ideea de a merge cu ferry 13 ore cu doi copii mici. Mai era varianta prin Turcia via Marmaris dar era vorba de 1500 km. Asa ca am renuntat. Dar am facut in schimb 5000. Habar nu aveam ce va urma. Ma gandeam sa astept sa-mi creasa totusi mostenitorii si credeam va-mi voi petrece vacanta tot pe tarmul romanesc cand intr-o zi, stand la un semafor, am vazut un panou cu un peisaj superb sub care scria "Visit Croatia". Stiam de ea de la istorie, de la fotbal (cine nu a auzit de Prosinecki si de complexul fotbalului romanesc in fata fotbalului croat?). Am avut prieteni care au fost acolo, dar cand au fost ei mi se parea un moft. Asa ca am inceput sa caut. N-am gasit peisajul cu pricina dar studiul m-a apropiat din ce in ce mai mult. Eu tot timpul ma documentez. Croatia am perceput-o 20 de ani din viata ca pe Iugoslavia sau ca pe cetnici filogermani care erau rai. Vezi si Uraganul vine de la Navarone unde trupele aliate se lupta cu croatii. Am aflat mult mai multe. Cred ca e bine ca atunci cand pleci undeva sa afli inainte putin din specificul locului. Nu pt a te intelege cu chelnerul ci pt a te motiva si a stii un pic la ce sa te astepti. Aud in fiecare zi remarci despre all inclusivul turcesc, turci pe care i-am vazut de doua ori si nu la all inclusiv si-i iubesc foarte mult, dar acela nu cred ca este turism. Cum sa le ai pe toate intr-un hotel? Si tu ce mai vezi? Am vrut deci sa aflu daca sant pregatit de a renunta la cavalerii din Rhodos pt cetnicii din Croatia. Daca te iei dupa statistici si nu dupa prieteni ale caror gusturi pot fi dicutabile, vezi all inclusive, o populatie de 4 mil de locuitori nu prea are cum sa ofere turism pe o asemenea suprafata. Dar prea erau frumoase povestile si asa ca mi-am luat inima in dinti, blindat cu asigurari, si am ales Croatia. Scuze cavalerilor din Rhodos. pote intr-o zi vom incrucisa sabiile. But not today cum spunea prietenul lui Russel Crow in Gladiatorul. Pt ca erau totusi prea mici copiii mei am mers la agentie. La o prietena pe care am rugat-o sa-mi gaseasca o plaja cu nisip pt ca Andrei inca nu facea diferenta intre piatra si ce poate face piatra cand atinge capul unui om. Greseala mare. Mi s-a spus la agentie sa-mi iau prosoape, orcum mi le iau, lenjerie, de asemenea, pt ca in superbul loc unde urma sa merg aia nu prea schmba nimic. Eroare. Intr-un loc in care erau ingramadite frumos, parca putin nemteste, vreo 300 de bungalow-uri. femeile de serviciu isi faceau datoria mergand pe aleile impecabile cu masinute de golf. S-au scuzat cei de la agentie motivand ca au ajuns acolo printr-un tur operator din alta tara. Ce sa mai zici?

Croatia tot timpul a fost dominata. Doua momente a avut de rabufnire: la inceputu secolului trecut cand la cererea ei s-a infiintat iugoslavia (vezi cum e viata?) pt ca se saturase de dominatie italiana si austriaca, si dupa 90 cand s-a rupt de Iugoslavia. Ai mai merge? N-am uitat insa panoul si nici istoria. Asa ca am pornit. Unde? Spre Zadar. Pe unde? Pai pe unde daca nu prin Serbia. Trebuie sa te aclimatizezi cu lumea slava. Si mai mult. De ce sa mergi prin Arad si Ungaria cand poti sa lesini de placere pe la Cazane. Si prin muntii Olteniei. N-am putut respecta programul. Conform primei planificari, la ora 17 trebuia sa fim la Belgrad iar noi mancam o salata de vinete pusa de mama in borcan in parcul in care domnesc inca Decebal si Traian in Drobeta. Stiati ca ca cetatenii Drobetei au avut aceleasi drepturi ca si cetatenii Romei? Deci merita nu? Oricum eram in grafic pt ca noi trebuia sa jungem la locul cu pricina abia a doua zi. Imi parea rau ca nu puteam hoinari cateva ore pana la culcare prin Belgrad, unde am ajuns la 11 noaptea. De aici mi-am dat seama ca si slavii sant mai buni la turism ca noi. Am nimerit intr-un Belgrad care era mai viu la 12 noaptea decat Bucurestiul la 12 ziua. Intr-un colt de trotuar la intersectia a doua bulevarde era un concert de jazz in aer liber, oameni de toate varstele se plimbau de mana ca si cum ar fo fost 5 dupa amiaza. Mi-a parut si mai rau ca nu am ajuns mai devreme dar asta era. Oricum mi-a taiat regretul un receptioner care nu avrut sub nici o forma sa-mi dea camera pt cateva ore cu mai putin de 150 de euro motivand ca santem patru. El a pierdut. Dupa doua cafele si o ora de jazz bun, am hotarat sa mergem mai departe pana unde ne tin puterile si vedem noi ce vom face. Vazusem destul in Serbia. de la vamesi care se bucurau ca mergem in Croatia ca si cum Croatia ar fi fost tot a lor, un peisaj teribil pe malul Dunarii plin de tuneluri care au ramas neschimbate cred ca de pe vremea imperiului iugoslav, o cetate Golubac care se opreste in Dunare si merita sa te opresti la ea. Plus surpiza. O suta de km de autostrada pana la Belgrad. Asadar am plecat catre Zagreb tot pe autostrada. Ce-am invatat acolo? M-a luat somnul la un moment dat si eram cam dezorientat. M-ai patisem eu o "rusine" in Turcia si eram oarecum aclimatizat dar totusi ma duceam spre vest nu spre est. Opresc sa beau o cafea si sa ma prefac ca atipesc si ce sa vezi. Cultura economica germana la ea acasa in parcare. Eu aveam cea mai ieftina masina de acolo. Numai mercedes si bmw. Aveau si perne de avion la ei. De ce sa dea neamtul banii aiurea la un hotel pt cateva ore? Fac o paranteza. A fost un prieten bun de-al meu la sfarsitul lui ianuarie langa Salzburg si a platit la o pensiune superba 21 euro pe noapte!!! Asa se educa operatorul de turism!!! . Asa ca am dormit si eu. Dupa doua ore de somn fara perna de avion am pornit vitejeste catre Zagreb pe care l-am salutat din mers pe la 8 dimineata. Apropo de turism, nemti, cetnici si dorinta de a face. Era sambata deja. Se schimba turele la croati. adica vin altii turisti. Era o coada pe autostrada ca parca mergeai pe Magheru. La toll point in schimb unde trebuie sa-ti iei biletul de intrare erau asa: doua fete si un baiat. O fata iti dadea o harta, cealalta doua sticle de apa iar baiatul scosese deja biletul pt tine. Gratis toate. Asta ca sa nu transformi autostrada Zagreb-Split in valea Prahovei duminca. Se cheama stil si dorinta. Iar despre autostrazi!!! Un coleg scria ceva despre ele si vreau sa-l corectez. Sant facute de Bechtel. Cum m-am intors acasa am cautat sa aflu daca sant de pe vremea lui Tito sau nu. Nu. Oamenii astia si-au distru tara si au construit-o in 10 ani la loc. Numai asta poate fi un motiv sa mergeti in Croatia. Sa invatati sa reconstruiti. Minunandu-ne de frumusetea soselei, peisajului si a tunelelor, unul de aproape 8 km, ne-am trezit pe malul Adriaticii. Voi continua... Nu poti sa scrii despre o asemenea experienta intr-un singur review.

Continuare: partea a doua

---

VIZUALIZĂRI: 3070 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI