Ranca o statiune in devenire...

TIPĂREȘTE

Ranca este situata in judetul Gorj, la 44 km de orasul Targu Jiu, si la 18 km de Novaci... cap compas--cum zice sotul meu--destinatia noastra in urma premiului acordat de siteul AFA si generozitatea dlui Adelin Maria ca si sponzor.

Cand am plecat din Herculane, nu stiam daca e zapada sau nu, dar de fiecare data atunci cand plecam iarna la drum, suntem pregatiti atat noi cat si masina noastra, noi cu haine groase si bocanci iar masinuta cu incaltari noi de iarna si lanturi... asa ca hai.

Ranca este situata la o atitudine de 1600 de metri, la poalele varfului Papusa, unde ajungi dupa un drum serpuitor, Transalpina, perfect asfaltat cu rigolile inca in lucru si de o spectaculozitate rar intalnita, spun asta ptr. ca la urcare asfaltul era curat si am putut privi nestingherita peisajul inconjurator. Dupa ce te cazezi si iesi putin in recunoastere, constati ca aici inca se mai lucreaza, se construieste incontinuu, multe cladiri nu sunt inca finalizate, iar cei ce au simtit criza financiara au pus o tabla cu inscriptia ,,De vanzare''...

Sunt si eu de acord cu cei ce sustin ca s-a construit ,,cam haotic"insa eu sunt de parere ca ideea de ,,turma"inca o mai avem in noi, cred ca atunci cand s-a aflat ca se pot face bani la Ranca cei potenti financiar au dat navala si uzitand de PCR n-a mai importat ce cum si unde... rezultatul incercam sa-l intelegem.

Spun ,,sa-i intelegem"fara insa a-i scuza, deoarece, cum am spus in unul din rwurile mele, si noi am construit o locatie si nu ni s-a dat voie sa incepem pana nu am facut dovada ca ne putem racorda la reteua electrica, la reteaua de canalizare si apa, de fapt invers ca mai intai trebuie sa existe sursa de apa, contract cu salubritatea si multe alte avize, asadar cand spun ,,sa intelegem" poate a fost vb, din partea autoritatilor, ca se afla in varf de munte si e mai greu cu infrastructura, care tine de ei, cred, si ca pot da inainte --investitorii--ca vin si ei din urma... drumul e aproape gata, deci... se poate.

Trebuie sa va spun ca la urcare ne-am intalnit cu o multime de masini inmatriculate in Bucuresti, lucru bun zic eu ptr proprietarii de pensiuni, numai sa nu asistam la un nou DN 1... turma... vom vedea.

Chiar dupa ce ne-am cazat la Valea Mariei a inceput sa ninga asa ca am plecat in recunoastere... o partie de schi era deasupra de Valea Mariei, am inteles ca isi asteapta aprobarile de functionare, apoi am mers pe jos spre capatul celalat al statiunii in devenire, cum le place sa li se spuna celor de aici, bineinteles acompaniati de o ,,turma"de caini, am trecut pe langa celebrele tomberoane pline ochi si am incheiat prima zi pe o partie din spatele pensiunii Rubin, o locatie care mi-a atras atentia, cu saniute inchiriate si apoi vin fiert.

Tin sa precizez ca de unde am inchiriat saniutele si apoi a 2-a zi schiuri si clapari, tot acolo se poate servi o tuica fiarta, vin fiert, foarte bune, ceaiuri si sucuri, etc. Mi-a placut si mobilierul din sala respectivei locatii executat din lemn masiv, dar masiv, stimati colegi de impresii, cu bancile acoperite cu bucati din piei de oaie iar barnele tavanului si stalpii de sustinere imbracati in lemn cioplit ca pentru o canoe... ,,marfa", asa ne-a zis un baiat de acolo.

A doua zi am schiat si dimineata si in nocturna pana pe la ora 24.00, bine inteles cu pauzele de rigoare ptr masa si plimbare, plimbare care am facut-o pana la poalele vf Papusa ce se ridica maiestuos catre cer acoperit total cu o mantie de clestar scanteietor in razele soarelui cu dinti... o alta partie care isi astepta schiorii urca spre varf, cred ca e vb de cei mai avansati ca prea era abrupta, apoi la intoarcere am vazut si un patinoar pe langa hotel -motel Alpin, nu stiu exact, am mai vazut in aceasta plimbare doar un singur magazin--cam putin pentru numarul de turisti in crestere--sau e doar politica locului ca oamenii sa consume unde sunt cazati--.

In ultima zi de sedere la Ranca, zapada asternuta a sters cu buretele petele negre, adica gunoaiele nu se mai vedeau, asfaltul la fel, iar impresiile negative au disparut complet in beatitudinea feerica, de basm, oferita de marea de zapada cotropitoare si de vinul fiert baut de sotul si nasul meu... de atata ger si... drag.

Cand am plecat de la Valea Mariei, afara erau -17 *c, iar drumul era acoperit de zapada batatorita si lucioasa asa ca am fost nevoiti sa punem lanturile ptr a cobori in siguranta... la Novaci era asfaltul curat si soare si... spre casa.

In concluzie, parerea mea este ca daca se vrea se poate, insa tot in stilul nostru balcanic, adica lent de tot, sa speram ca generatiile viitoare vor invata si se vor maturiza din mers pentru a-si asigura viitorul lor si a celor ce va sa vina si sa dea Dzeu sa apucam si noi sa vedem asta.

---

VIZUALIZĂRI: 2128 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI