Un inedit ”tur saxon”

TIPĂREȘTE

Adesea mi-e necaz pe unii manageri de locatii turistice care in loc sa umble prin imprejurimi si sa selectioneze cateva oferte ale locului, stau mai toata ziulica, bine-nfipti in fotoliile lor comode de directori, citind revista “Can-Can” sau “Sport Magazin” si asteptand ca turistii sa le curga “rauri-rauri”. Mi-e necaz si pe receptionerele care se rezuma la a-ti “da” si “lua” cheia camerei, nestiind sa-ti spuna mai nimic despre hotelul, orasul sau regiunea lor.

Mi-e drag insa de aceia oameni din turism care-si fac munca cu mult profesionalism si cauta sa ofere turistilor ce le trec pragul, “ceva in plus” fata de vecinul lor. In Grecia, inca nici n-ai trecut bine pragul camerei tale si observi pe pat, o fituica cu excursiile optionale ale sejurului, si fiti siguri, ele sunt tentante, deci vei mai lasa ceva bani in aceasta tara. Am vazut in Germania, langa un lac anost, doi bolovani, cateva ruine si un piedestal de piatra…totul era inconjurat de un gazon impecabil, cateva alei si un cu gard frumos vopsit. Pentru 2 euro puteai sa asculti legenda acelui loc…”Da! Ne explica ghidul, exact in acest loc, inchipuiti-va, chiar, pe acest piedestal, intre aceste ruine, s-a batut legendarul Siegfrid cu dusmanii sai pentru a-i cuceri inima frumoasei Krimhilda, si tocmai aici, in acest lac cu puteri magice, s-a imbaiat eroul nostru, dar o frunza din copac i-a cazut, nevazuta, pe spate, loc ce-avea sa devina un “calcai a lui Ahile” si in final sa-i devina fatal…". Am admirat ingeniozitatea acestui popor de a face “din tantar armasar”, de a scoate bani si din piatra seaca, popor ce reusea sa inveleasca plaiurile lor reci si sobre in frumoase legende cu rasunet mondial, intr-un cuvant, sa faca turism adevarat. M-am gandit la tarisoara mea, in care cheile, muntii, iazurile cu peste, cascadele, lacurile sarate, pesterile, manastirile, muzeele populare sau traseele montane, stau sa gata cada peste managerii unor locatii turistice, doar ca nu-i trag de maneca…si ei…nimic! , stau in continuare si-si citesc ziarul preferat. Pai cum sa-ti mai vina si a doua oara acel turist ratacit, daca tu nu-i oferi si o optiune in plus fata de “deja banalele oferte numite pat, dus, mancare si bautura”? Pai ce sa faca turistul nostru pana a doua zi? Sa stea tot cu “ochii-n televizor” ca si acasa?

Exista insa si exceptii de la regula… La Felix am intalnit afisate la vedere cateva optiuni, excursii la “Pestera Ursilor”, in muntii Apuseni sau in Ungaria. Am vazut la Durau, lipite cu scotch pe geamul unor microbuze, oferte de-a vizita Cheile Bicazului, manastirile din Bucovina sau Lacul Rosu. Am vazut la hotel Europa de la iesirea dinspre Sighisoara spre Brasov, afisat un “tur al localitatilor sasesti”.

In urma cu cativa ani, dl. Schuster, patronul hotelului Europa, se plangea ca, desi totul e OK in hotelul dansului, acesta nu are acoperire decat sub 30%. Acum, dupa o singura oferta promotionala, dupa acest “Saxon Tour”, care are vreo 2-3 variante, in functie de optiunile clientilor, “acoperirea” hotelului sau s-a dublat, mai ales datorita grupurilor de turisti germani, care se pare ca au si ei Internet prin casa, nu numai noi, romanii.

Ce cuprinde “Saxon Tour”-ul clasic? Nimic altceva decat o variatie pe aceeasi tema…un tur al catorva localitati din Transilvania, in care germanii au avut un cuvant de spus de-a lungul secoleler. Caci sasii au lasat urme adanci in constiinta si civilizatia transilvaneana, ba chiar pe-aici circula o vorba ”satul care n-are sasi sau tara care n-are germani, ar fi bine sa si-i cumpere! ”

“Turul sasilor” incepe in Sighisora, si trece prin Medias, Biertan, Sibiu si uneori si prin Isla, localitate de langa Sovata, unde un investiror german si-a deschis un “Gestahaus” in care ofera clientilor sai, printre altele si mancaruri cu specific sasesc.

Dar s-o luam metodic si sa parcurgem si noi un astfel de tur alternativ si sa vedem ce ne ofera el…

Pornirea se face din Sighisoara unde se viziteaza “Turnul cu ceas”, in care tacutul orologiu medieval din turn, misterios si taciturn, singurul martor al trecerii secolelor, te incanta cu muzica lui la fiecare jumatate de ora. Sunetul clopotelor sale, acelasi ca si in urma cu 5 secole, te trasporta parca in Evul mediu, cand pe strazi misunau menestreli, mestesugari si comercianti ai urbei, suprevegheati indeaproape de garzile cetatii. Apoi se viziteaza “Casa lui Vlad Dracul” si "Biserica din deal", unde ajungi pe-o scara acoperita, fabricata din stejar, fapt ce ne demonstreaza ca in umele cazuri lemnul are viata mai lunga decat metalele. Un mic dejun fugitiv la “Terasa Dracula”, unde se poate servi un cocteil format dintr-un “fresh de greap fruit” de culoarea sangelui, “diluat” cu doua degete de vin cabernet si “intarit” cu doar “un degetar” de tuica de prune. Fara-ndoiala ca dl. Schuster va prezenta aceasta bautura ca fiind “sangele lui Dracula” iar “teutonii” sai din indepartata Germanie vor incepe sa fie mai bine dispusi, caci intreaga escapada, iata! incepe deja bine, ca-n referatele de istorie din tara lor “c-un print vampir” si “printr-o baie de sange”!

Urmatoarea halta este comuna Biertan, vestita prin biserica ei fortificata, singura din Transilvania, care adaposteste pe un perete, celebrul “Donarium” de la 1776, un sigiliu roman insotit de cuvintele”, ”Ego Zenovius Votum Posum”, dovada a crestinismului timpuriu si a continuitatii daco-romane pe acest teritoriu. Vara, la Biertan, aproape in fiecare week-end are loc cate o manifestare culturala, “Festivalul bucatelor”, Festivalul Naturii”, al traditiilor populare, etc. Noi am picat tocmai peste o editie a “Festivalul fiilor satului”. In centrul Biertanului, lume putina, este inca devreme si intregul sat e inca la biserica. Am intrat si noi in biserica inconjurata de doua randuri de forturi, dovada ca in vremurile tulburi, credinta era mai importanta decat viata oamenilor. O scara acoperita si inca o scarita mai mica te duce intr-un bastion al cetatii, de unde ai o imagine larga asupra intregii comune. In piata, tineri imbracati in costume traditionale sasesti, asteapta incepera “gavotei” iar bucate alese, prajituri si gemuri “de casa” isi asteapta cumparatorii.

Cum puteti ajunge la cetatea fortificata de la Biertan? , Simplu, folositi DN 14, soseaua Sighisoara-Medias, si dupa 20 de Km, in satul Saros pe Tarnave, faceti stanga. Dupa 9 Km sunteti la Biertan.

Dar sa ne continuam periplul sasesc, Mediasul (aflat la 32 Km de Biertan) cu a sa “parte medievala a orasului” se admira din mers caci la Sibiu, unde ajungem de la Medias dupa 58 de Km, folsind tot DN14, sunt multe de vazut!

Oferta cultural-artistica sau culinara a Sibiului, oras condus de un primar german, este mare. Admiram intai Piata Centrala cu jucausele sale fantani arteziene, deliciul copiilor! Porumbeii care se-avanta pana langa ele risca mereu sa-si ude penele. Muzeul Bruckenthal insa nu mai e ce-a fost, o serie de tablouri celebre orneaza astazi poate, peretii vilelor unor oameni importanti ai tarii sau ai lumii, iar in muzeu nu mai gasesti decat reproduceri. “Strada mare”, sau “Champs-Elysee-ul” Sibiului, e o artera comerciala, boema si bogata in oferte de tot felul, o strada esclusiv pietonala in care parca fiecare comerciant s-a straduit sa aduca mereu ceva nou, luandu-se la intrecere cu cel de langa el. Un grup de tineri recent iesiti dintr-un “hostel” de alaturi, se aseaza langa podul ce leaga “orasul nou” de “orasul vechi” si incepe o sonata de Mozart, apoi un menuet de Bocherinni, cu care incearca sa mai salte moralul trecatorilor si sa-si umple cu maruntis cutia unei viori roasa de vreme. Terasele si cofetariile te atrag, e week-end, copiii, dezinvolti, trec de la o masa la alta si privesc insistent spre inghetata din fata ta, nu pentru ca n-ar avea-o si ei pe a lor, dar tot ce e a altuia, parca e mai bun.

Puteti nimeri la Sibiu in perioada “Festivallui national al teatrului”, cand salile orasului sunt pline pana la refuz cu amatori ai operelor lui Shakespeare sau Eugen Ionescu…

Ultimul popas din “Saxon Tour” e la Isla, nu departe de Sovata, loc in care un concetatean de-al lui Herr Schuster, si-a deschis un mic local cu specific sasesc. Isla se afla inconjurata de niste dealuri blande si inverzite, iar patronul “Gasthaus”-ului a reusit se se inconjoare si el de multe flori si un mic lac cu nuferi. Mancarea si mai ales “berea” din acest mic local, sunt “eco” si preparate dupa retete proprii…

“Saxon tour”-ul, si alte initiative de acest gen, e drept, inca sporadice in tara noastra, ne demonstreaza ca daca vrei sa ai clienti in locatia ta, nu trebuie sa ramai inchis in ea ci sa mai iesi prin lumea larga si sa “furi idei”, sa vezi ce-au mai facut si altii.

Caci, in ciuda unor pareri pesimiste, “se poate face turism” si la noi…

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 2012 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI