Anvers, un diamant rar ce straluceste pe coroana regala

TIPĂREȘTE

Dupa Brugge, soferul autocarului a luat calea spre alta bijuterie a Belgiei, de data aceasta, un diamant, si anume Anvers pe franceza sau Antwerpen pe neerlandeza. Eu ii spun simplu Anvers, imi place si cum suna la ureche, este mai melodios, parerea mea... Si fie vorba intre noi, se scrie mai usor asa.

Ghida noastra, o adevarata profesionista, chiar daca ne-a tot chinuit ea cu graba mereu, ii raman recunoscatoare ca ne-a dat tot felul de detalii si date atat din mersul masinii cat si la fata locului. Iar eu n-am avut ce face fiind in vacanta si a trebuit doar sa tot scriu si sa retin cat mai multe, ca la scoala (de vara). Deh, atat pentru cultura mea generala, dar si pentru a va putea impartasi si voua aici cat mai multe...

Anvers este un oras din regiunea Flandra si in acelasi timp capitala provinciei cu acelasi nume. Are o populatie in jur de 500 de mii de locuitori, fiind al 2-lea port din Europa ca marime, dupa Rotterdam. Se afla situat pe malul drept al fluviului Schelde, aproape de varsarea sa in Marea Nordului printr-un foarte mare estuar.

Pentru a stii originile foarte interesante ale acestui oras, trebuie sa mergem foarte mult timp inapoi in istorie, pana in perioada ocupatiei romane. Exista o legenda legata de inceputurile orasului Anvers. Se spune ca locuia aici un urias, Druon Antigon il chema si el le cerea o taxa tuturor celor ce vroiau sa treaca fluviul iar cei care refuzau, acest urias le taia mana aruncand-o in apa. Un viteaz roman pe care-l chema Silvius Brabo a indraznit sa-l infrunte pe urias, i-a taiat o mana si a aruncat-o in apa fluviului. Marturie a acestei intamplari se afla si pe blazonul municipiului si se regaseste si in etimologia denumirii orasului, pentru ca “hand/ant” inseamna mana si “werpen” inseamna a arunca, adica “mana aruncata”.

In sec. 13 orasul s-a impus ca un centru comercial tot mai prosper si a trebuit chiar sa se inconjoare cu ziduri de protectie. Orasul a avut o mare putere economica intre sec. 12 si 16, facand parte din orasele care au initiat organizarea Ligii Hanseatice si a profitat la maxim de colmatarea portului din Brugge in sec 15 dezvoltandu-se foarte puternic dtpdv, moment in care orasul Brugge a decazut ca importanta in zona.

Cand a fost descoperit drumul Indiilor, portughezii au deschis aici in Anvers, o agentie comerciala pentru desfacerea in Europa de vest a mirodeniilor, a matasurilor si a altor marfuri exotice pretioase. In sec. 15, dupa largirea prin inundare a raului Schelde, Anvers a devenit practic capitala economica a Europei Occidentale. Pe vremea lui Carol Cvintul care i-a fost protector consecvent ani de zile, se inaugurase aici o bursa proprie si avea peste 1000 de reprezentanti comerciali in toata Europa. Era considerat de atunci al 2- lea oras european. Din acea vreme dateaza edificiile cele mai importante atat cele religioase cat si cele administrative, si anume: catedrala, primaria si casele gildelor. Conflictele religioase au adus orasului mari prejudicii mai ales in timpul represiunii Ducelui de Alba, asa numita Furie spaniola. Si mai tarziu a fost supus la nenumarate tentative de cucerire din toate partile fiind discutat in special intre francezi si englezi.

Suferintele orasului au continuat si in sec. 20. In 1914 a rezistat o luna de zile asaltului german. Ocupat de nemti in 1940, Anvers a fost eliberat de catre britanici in 1944.

Pentru iubitorii de frumos, Anvers este in mod clar orasul lui Rubens, al celei mai mari catedrale belgiene si locul unde pot fi vizitate mai multe muzee. In 1993 Anvers a fost capitala europeana culturala. A stiut sa se puna in valoare, nu numai economic, a stiut sa profite de frumoasa sa asezare pe malul fluviului. Un vechi proverb flamand spune ca “Anverul ii datoreaza lui Dumnezeu fluviul Schelde si lui Schelde toate celelalte”…

Am oprit in Piata Mare sau Piata Manusii, pentru ca acolo este o impresionanta statuie, “cocotata” pe un piedestal in bucati mari de pietre, ce-l reprezinta pe acel viteaz roman din legenda tinand mana uriasului, taiata, pe care in miscarea sa vrea sa o arunce. Este monumentala aceasta piata. Doamne, trebuie vazuta cu ochii fiecaruia pentru a intelege maretia, frumusetea si dimensiunea acestor cladiri ce incercuie acest spatiu, numit la modul general piata. Eu as numi aceste locuri muzee fara porti, sub cerul liber, deschise tuturor. Este ceva ce nu se poate descrie atat de simplu, in cateva cuvinte. Pentru simplul motiv ca nu se poate. Pozele vor fi cele mai relevante in astfel de cazuri, nu credeti? !...

Cea mai importanta cladire din piata este cea a primariei, in stil renastere, din sec. 16. Cladirea primariei este intesata de steaguri ale tarilor europene. Este cea mai frumoasa si distincta cladire dintre toate, iesind in evidenta prin marimea ei, ca si prin cele 3 blazoane aurite si statui cu care este ornata. Aceasta constructie in stil renascentist aduna atat stilul flamand, cat si italian, a caror puternica influenta e vizibila. La ultimul nivel, partea centrala a cladirii primariei este imbogatita de o multitudine de ornamente, reprezentate de statui ale unor femei ce indica Justitia, o alta e Prudenta si a treia, sus, in partea de jos a turnului, este o statuie superba a Fecioarei Maria, inconjurata de grupuri statuare ale unor duci de Brabant si regi spanioli.

Celelalte cladiri din marea piata, lipite unele de altele, la fel ca si la Bruxelles, sunt casele gildelor sau ale breslelor din Evul Mediu. Si aici negustorii s-au intrecut care mai de care sa aibe o cladire cat mai reprezentativa. Ei aveau tot felul de privilegii ca membrii ale acestor bresle. Sunt edificii cu fatade rafinate, care amintesc de maniera italiana, adaptate totusi stilului flamand. Cele mai multe dintre aceste case ale breslelor se datoreaza arhitectului si sculptorului Cornelis Floris de Vriendt, un fiu al acestui oras.

La ora cand am ajuns noi acolo, piata era deja animata, cu toate ca plouase putin. Dar multi gura-casca la fel ca si noi, cu aparate de fotografiat stateau la panda pentru a surprinde acest loc din cat mai multe colturi. Si eu a trebuit sa stau la rand pentru a realiza cateva poze fie cu fantana lui Brabo, unde se aduna mereu multa lume, fie cu primaria sau casele breslelor. In piata sunt si magazine, cafenele, bistrouri primitoare si elegante. Intr-o parte erau asezate multe scaune ca pentru un spectacol, probabil ca se faceau pregatiri pentru o astfel de manifestare sau poate ca deja avusese loc.

Am vizitat apoi un alt locas sfant si minunat si anume Catedrala Sfintei Fecioara Maria. Este cea mai mare catedrala din Belgia, ocupand o suprafata de 1 ha. Constructia a inceput in 1352 si a continuat pana in 1584. Are un turn cu inaltimea de 123 m, despre care localnicii spun ca “este drept ca un strigat, frumos ca un catarg si luminos ca o lumanare”. De fapt ei nu fac altceva decat sa repete cuvintele unui poet flamand. Vastul sau interior poate parea la prima vedere cam rece, dar este populat de o padure si nu exagerez cand spun padure, de 125 de coloane. Eu am incercat sa le numar, dar la un moment dat n-am mai reusit, pierzand firul. Are mai multe opere ale pictorului Rubens. Cea mai importanta dintre acestea este “Coborarea de pe cruce” din partea dreapta a transeptului. Este de fapt o icoana. Mai este si o alta pictura tot a lui Rubens, si anume “Inaltarea pe cruce” si alta la intrarea in locasul sfant, dar de dimensiune mai mica, pt. ca, precum se stie, mai toate picturile lui Rubens sunt de mari dimensiuni. Nu am avut voie sub niciun chip sa facem poze in acest superb locas de cult, intrarea a costat 4 euro/persoana. Am reusit sa surprind ceva doar la intrarea in biserica si nici aceste poze n-au prea iesit bine. Of, ce pacat…

Anvers este un oras aerisit, cu multa verdeata si parcuri frumos amenajate. De fapt, am vazut ca mai peste tot, pe langa cladiri, fie ca sunt case de locuit sau cladiri pentru afaceri, sunt copaci, ronduri de flori si multa iarba perfect taiata la mm. Iar de la balcoanele caselor abunda surazatoare jardiniere cu flori multicolore, care se revarsa pe toate laturile intr-o ametitoare cascada pestrita. Curios, ce mi-a atras atentia in plimbarea mea la pas prin acest oras, a fost ca pana si imprejurul stalpilor de iluminat sunt aranjamente de flori ce creeaza un sentiment de veselie si de armonie intregind acest peisaj ca un tablou perfect. Sunt peste tot piste de biciclisti, prin tot orasul si tu ca pieton nu trebuie sa circuli pe “teritoriul” lor, ei avand viteza destul de mare si la vreun accident tu te faci vinovat. Asa este peste tot, atat aici, in Brugge ca si la Bruxelles si la Amsterdam, peste tot pe unde bicicleta a devenit un foarte folosit mijloc de transport de fiecare zi. Regula este regula si trebuie respectata de toata lumea. Si chiar se respecta. Nu e de mirare ca locuitorii prefera bicicleta ca mijloc de transport pentru orice drum, inclusiv pentru servici. Ii vezi cum stau drept, cu atitudine chiar mandra pe bicicletele lor. Ii respect foarte mult pentru acest lucru si bravo lor ca au inteles ca poluarea masinilor si inghesuiala in trafic nu fac bine nimanui, nici mediului in care traiesc si deci nici lor...

Am trecut cu autocarul prin dreptul Garii Centrale, o cladire maiestoasa, insasi ea parca o opera de arta, construita in stil baroc. Ce infrastructura feroviera am reusit sa surprind doar asa, cu un ochi (sau totusi doi) aruncat la repezeala de pe geamul autocarului…Si aici am reusit sa vad o imensa parcare pentru biciclete, iar pe strada pietonala Meir, unde nu circula nicio masina, se poate pedala pe bicicleta. Sport, nu gluma, deci si sanatate curata…Oamenii acestia sunt departe intr-adevar, mult prea departe de noi, cu multi, multi pasi inaintea noastra atat in gandire, deci in mentalitate, in civilizatie si inteleg clar care le sunt scopurile dar si interesele privind sanatatea si viata lor pe acest pamant. Destepti oameni, cu un grad infinit mai mare de cultura si civilizatie…

Pe partea stanga, dupa gara centrala, ghida ne-a spus ca de acolo incep magazinele cu diamante majoritatea apartinand evreilor, cu toate ca de la un timp, piata a inceput sa fie “invadata” si de indieni. Evreii formeaza o comunitate aparte, si anume cea a diamantelor, facand deja parte integranta a orasului, ocupandu-se inca din perioada medievala cu productia de bijuterii, in special de diamante si cu vanzarea acestora. Orasul se mandreste cu 4 burse privind afacerile cu aceste pretioase pietre. Centrul mondial al diamantelor, aflat in Anvers, are o deosebita importanta in stabilirea standardelor internationale, a eticii si a regulilor profesionale, ceea ce duce la promovarea intereselor orasului ca centru important al acestei industrii. Nu cred ca degeaba am numit orasul Anvers, diamantul Belgiei, care straluceste mandru si de nepretuit pe coroana regala, alaturi de Brugge…

Mi-a placut aerul de libertate si de relaxare pe care acest oras le degaja si am plecat cu sentimentul de a dori o reintoarcere cat mai curand aici, pentru ca nu am reusit sa vad si sa cuprind totul. Dar mai ales am avut senzatia ca ceea ce am vazut in aceasta prima vizita in Anvers, de acum inainte imi va apartine, nu doar ca amintiri si poze dar si ca starea aceea atat de placuta ce-ti umple inima de o imensa fericire, ca am reusit sa fiu pret de cateva ore acolo, in mijlocul Anvers-ului, cu tot ce inseamna el. Si poate, ca, odata, candva, voi reveni acolo si cu siguranta voi gasi ceva cu totul nou de vizitat, de simtit, de trait. Asta da, cu siguranta...

Si v-am povestit cate ceva despre Anvers, pentru ca, precum multi altii, si eu AmFostAcolo!!! Va multumesc pentru ca m-ati citit.

Cu mult drag pentru voi, in speranta ca v-am fost de folos,

Ileana

---

VIZUALIZĂRI: 4587 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI