Mânăstirea Icoana (Carpiniș, Gorj) – cea mai mare realizare a preotului Ioan Popescu

TIPĂREȘTE

Deoarece pe acest site nu este scris nimic despre această mânăstire încerc să vă împărtăşesc din experienţa mea trăită în acel loc minunat.

Această mânăstire am avut plăcerea de a o vizita în miniconcediul ce l-am petrecut pe plaiuri gorjene în luna octombrie, fiind cazaţi în Rânca, la pensiunea Valea Mariei. Ne-am propus să vizităm mânăstirea Crasna şi am ajuns întâmplător sa vizităm şi această mânăstire.

Din Rânca am coborat pe Transalpina până în oraşul Novaci urmărind indicatoarele spre localitatea Crasna. In satul Cărpiniş ce aparţine de comuna Crasna pe drumul comunal există un indicator într-o curbă care ne îndrumă pe o ulicioară spre mânăstire. Nu mergem mult din drumul comunal, cam 200-300 m şi parcăm maşina în faţa mânăstirii.

De la intrare te impresionează poarta nouă, din lemn, care era închisă şi care ne-a dat ceva emoţii crezând că locul nu ar putea fi vizitat de turişti. Imediat îşi face apariţia o măicuţa, foarte tânără, care ne pofteşte înauntru şi care ne însoţeşte în incinta locaşului sfant.

Păşind în interiorul mânăstirii ai impresia că eşti într-un tarâm de vis, un colţ de rai, savârşit prin harnicia şi dibacia măicuţelor.

De la măicuţa aflăm că acest pământ a fost moştenirea familiei preotului Ioan Popescu, cel care a propus înfiinţarea în anul 1995 acestei mânăstiri la poalele munţilor Parâng.

Părintele Popescu într-un interviu (site: click aici) a spus:

„Mânăstirea Icoana cred că e cea mai mare realizare a vieţii mele, nu atât în plan material, cât în plan spiritual, pentru că o mânăstire poate să aibă o istorie, este începutul unei istorii, care poate să dureze sute de ani. ”

In anul 1996 se începe la construcţia chiliilor şi este adusă biserica din lemn, iar în anul 1998 este sfiinţita de catre Inalt Prea Sfântul Nestor Vornicescu Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei.

Bisericii din lemn i s-a dat hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, deoarece slujba de sfiinţire a avut loc în ziua de 24 iunie, ziua în care se sărbatoreşte după calendarul ortodox.

In acelaşi an s-a turnat şi temelia unei biserici mai mari, dar care nu este finalizată până astăzi, slujbele fiind ţinute duminica şi de sărbători în biserica din lemn, iar în timpul săptămânii vecernia are loc într-o încapere din interiorul chiliilor.

Am intrat în biserica de lemn, ne-am închinat şi ne-am bucurat de câteva momente de rugăciune şi reculegere. Acolo am admirat icoanele expuse pe pereţi, în acel spaţiu mic şi intim avand sentimentul ca sunt mai aproape de Dumnezeu.

Am întrebat dacă avem voie sa fotografiem, am cumpărat câteva lumânări şi o broşură cu date despre mânăstire, apoi am pus un acatist. Era o linişte deplină ce-ţi dă senzaţia că timpul a stat în loc.

Am păşit afară, în curtea plină de verdeaţă să căutăm locul amenjat pentru lumânări şi am admirat florile ce străjuiau de-o parte şi de alta a aleilor din piatră. In spatele bisericii din lemn era amenajat un mormânt al familiei preotului Popescu, într-un loc plin de verdeaţă.

Am fost şi ne-am spălat pe mâini la cişmeaua construită din piatră sub forma unei cruci şi ne-am udat faţa cu apă pentru a ne lumina Dumnezeu mintea.

In dreapta porţii, spre ieşire, pe doi stâlpi din piatră acoperiţi era frumos amenajată clopotniţa mânăstirii cu două clopote mari, iar la mijloc unul mai mic.

Mânăstirea, în corpul chiliilor, au amenajate camere de oaspeţi pentru cei care vor sa petreacă momente îndelungate de linişte şi rugăciune.

In stânga porţii de la intrare am vazut o casă modestă, înconjurată de un gard de lemn ce aparţine familiei preotului care slujeşte în acest locaş sfânt.

Recomand turiştilor dacă se află în zonă să viziteze această mânăstire deoarece este un loc de reculegere, mic şi intim, cu o viaţa monahală activă.

Pentru cei care vor sa citească mai multe amănunte, pe site-ul Primăriei Crasna: click aici

---

VIZUALIZĂRI: 4814 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI