Orasul Artelor si Stiintelor – Valencia

TIPĂREȘTE

Am aterizat in august 2008 in insorita Valencia, avand in urechi vechiul cantec facut celebru de interpretarile lui Luis Mariano sau Los Paraguayos (Valenciaa, es la tierra de las flores de la luz y del amooor…). Si intr-adevar Valencia se ridica la inaltimea acestor versuri. Dar parca peste toate atractiile orasului, una mai noua si mai neobisnuita m-a lasat cu gura cascata… Orasul Artelor si Stiintelor.

Inaugurat in 2005 1998, La Ciudad de Las Artes y de Las Ciencias, acest ansmblu de constructii futuriste gandit de genialul architect valencian Santiago Calatrava, pare a fi un veritabil portal spre o alta dimensiune spatio-temporala.

Am avut sansa de a sta timp de trei zile in acest oras al soarelui si am putut astfel vedea mai pe larg minunatia megastructurii venite parca dintr-un viitor indepartat, insa nu un viitor apocaliptic, ci unul al pacii si intelegerii intre oameni.

Orasul Artelor si Stiintelor se invecineaza la nord cu parcul Turia (despre care voi vorbi cu proxima ocazie) pe aleile caruia ne plimbam agale, eu si cu rudele mele, intr-o zi insorita.

La iesirea din parc am rams deodata muti de uimire cand in fata noastra a aparut silueta insolita a imensului Palat al Artelor Regina Sofia, prima piesa a angrenajului Calatravian, drapat in alb si scaldat in ape limpezi si albastre, menite sa ne poarte cu gandul spre o societate de secol XXV, pacifista si decenta.

Acest Palat al Artelor este compartimentat in patru Sali de concerte cu o capacitate totala de cateva mii de locuri. Aici se desfasoara adeseori concerte simfonice, piese de teatru si spectacole de opera.

Cum pe durata sederii noastre in Valencia, nu era nici un spectacol (sau cel putin nu am bagat noi de seama ca ar fi) ne-am multumit sa admiram acest colos doar pe dinafara si am ales sa ne petrecem timpul pe aleile din jurul Orasului, dedicate plimbarilor relaxante, si presarate din loc in loc cu banci mozaicate ce aduc aminte de stilul mentorului lui Calatrava, Antoni Gaudi.

In partea dreapta a Palatului Artelor se afla o parcare moderna pe doua nivele, iar deasupra acesteia se gaseste o gradina “jurasica” plina de arbori si dinozauri aproape reali, care te infioara cu ragetele lor.

Oarecum in centrul acestui “Star Trek” se afla “Ochiul Atotstiutor” al Hemisfericului, o sala superba destinata proiectiilor 3D. Noaptea, parabola descrisa de Hemisferic isi gaseste simetria in apa luminata, formand un superb ochi de lumina, cam ca naveta spatiala din filmul "Intalnire de Gradul 3" (numai ca Hemisfericul nu canta…).

Pe cat de frumos este Hemisfericul pe dinafara (in opinia mea cea mai frumoasa cladire din Orasul Artelor si Stiintelor), pe atat de plictisitoare (cel putin pentru un adult) sunt filmele proiectate.

Noi de exemplu, am vazut un film despre Africa si ni s-a parut bun cel mult pentru copii de clasa I, drept pentru care am parasit sala dupa 10 minute.

Daca nu sunteti insotiti de princhindei, nu cred ca ar fi oportun sa va luati bilete la Hemisferic.

Langa Hemisferic se afla edificiul impunator al Palatului Stiintelor Principele Felipe, structurat pe 3 nivele pline de miracole ale stiintei si tehnicii. Din pacate nu am vizitat Palatul pe dinauntru si imi pare rau, dar mi-amintesc ca biletul era destul de scump (asta ca o palida consolare, oricum am dat cam 25 de euro pe Hemisferic si Oceanografic).

Cred totusi ca ar fi fost mai nimerit sa vizitam Palatul Stiintelor decat Hemisfericul, dar asta e, ramane pe altadata.

Ultima piesa a ansamblului arhitectural este Oceanograficul. Despartit de celelalte constructii printr-un pod la fel de excentric ca si cladirile enumerate pana acum, pod de pe care am avut ocazia sa facem poze diurne si nocturne.

Oceanograficul m-a impresionat cel mai tare, e mult mai mare si mai dotat decat cel din Barcelona, am vazut morse uriase, rechini, belugi, foci si o groaza de pestisori, care mai de care mai impestritati.

Tot aici este si un delfinariu foarte frumos, care mi-a adus aminte de tristul sau omolog de la Constanta, mult mai vitregit de soarta si de fonduri. De asemenea mai este acolo si o sfera plina cu tot felul de pasari exotice (flamingo, ibisi etc.).

Dar peste toate ramane privelistea de ansamblu care te lasa efectiv fara cuvinte, atat de relaxanta incat iti vine parca sa innoptezi acolo pe bancile acelea albe tapitate cu mozaic alb, sa nu mai pleci niciodata, daramite intr-o tara plina de izuri si briz brizuri de prost gust aflata mai spre Estul Europei...

---

VIZUALIZĂRI: 3920 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI