Flipper in Malta

TIPĂREȘTE

În Malta există un parc acvatic unde se poate înota cu delfinii. Am aflat acest lucru dintr-o broșură înșfăcată, în viteză, din unicul aeroport din Malta, Luqa, după ce am coborât din avionul care ne-a dus acolo, în timp ce ne îndreptam spre locul de unde urma să ne recuperăm bagajele. Bineînțeles că toți trei, eu soția și fetița de 9 ani, am tresărit și ca la un ison am spus toți în cor – Mergem! O să vă întrebați de unde această decizie atât de rapidă și în deplin consens? Păi simplu: anul trecut, am fost plecați în concediu în SUA – Florida – Miami și Orlando și printre obiectivele pe care am dorit atunci să le vizităm, a fost și parcul Discovery Cove, parc situat în orașul Orlando și unde printre altele ți se oferea posibilitatea de a înota cu delfinii. Din păcate, când am încercat să cumpărăm bilete (cel mai ieftin bilet costa 250 de dolari de persoană iar cel mai scump 350 de dolari, fără TVA) ni s-a spus că programările pentru această distracție se fac cu minimum 3 luni înainte, pe durata sezonului de vară, datorită cererilor foarte mari, și cu o lună înainte pe durata extra-sezonului. În final am renunțat pentru că șederea noastră acolo, ca timp, nu ne permitea acest lucru. Vă dați seama ce bucuroși am fost când am aflat că putem participa la un astfel de program în Malta dar totuși aveam unele mici emoții, vis-a-vis de achiziționarea biletelor, datorită experienței americane.

A doua zi, dis de dimineață, ne-am întâlnit, în holul hotelului cu reprezentantul tur operatorului din Malta, și i-am spus că dorim să mergem la aqua parcul unde se înoată cu delfinii, și dacă este posibil am dori ca fetița noastră să împărtășească această minunată experiență. După ce a dat câteva telefoane, cerându-ne o grămadă de detalii despre fetiță, ne-a spus că se poate dar numai la o anumită dată, adică pe la mijlocul sejurului nostru. Am acceptat, bineînțeles, foarte bucuroși, după care am stabilit în continuare programul celorlalte excursii. Pentru fetiță am plătit 108 euro, deși prețul inițial era de 124 euro, iar pentru mine și soție, ca vizitatori doar, am plătit 18 euro de persoană. Vreau să spun că prețul biletului, dacă dorești să înoți cu delfinii, este același atât pentru adulți cât și pentru copii. Ni s-a explicat că putem renunța la bilete, dacă nu mai dorim să participăm la excursie, dar pentru a ne primi banii înapoi trebuie ca anularea să fie efectuată cu mai mult de 3 zile în avans – altfel nu mai primim niciun ban înapoi. De asemenea ni s-a spus că dacă, din motive de vreme sau motive tehnice, nu se poate organiza activitatea, vom fi replanificați în altă zi iar dacă nu vom putea participa la excursie în ziua replanificată, pentru că este în afara datei sejurului nostru, atunci vom primi de asemenea banii înapoi. OK, am zis. Dați-ne biletele!

Nu cred că mai este nevoie să vă spun că am așteptat cu nerăbdare ziua excursiei. La ora stabilită, în fața hotelului a venit un microbuz care ne-a îmbarcat și ne-a dus, preț de 20 de minute, până la agua parcul respectiv. Acest agua parc se numește Mediteraneo și este amplasat în localitatea Bahar ic-Caghaq sau în traducere Pietrele Albe, pe coasta de nord a insulei Malta, cam la mijlocul liniei de coastă, la aproximativ 10 km de capitala La Valeta. Afară cerul era senin, fără pic de nor, iar locația fiind pe coastă, dinspre mare adia o ușoară briză care făcea atmosfera mai suportabilă, într-un cuvânt, o zi numai bună de a ne petrece câteva ore minunate în compania frumoaselor animale marine. Parcul s-a deschis la ora 10.00 iar noi am ajuns cam cu 20 de minute mai repede, lucru bun de altfel pentru că după noi au mai venit 2 microbuze și s-a format o coadă destul de mare la ghișeul unde se vindeau biletele de intrare. Inițial nu am înțeles de ce trebuie să mai stăm la coadă, odată ce am plătit deja excursia, dar când am ajuns la rând am fost lămuriți pe deplin. Am primit, din partea casieriței, un formular pe care a trebuit să-l completăm și să-l semnăm, ambii părinți, formular care conținea acordul nostru, ca părinți, ca fetița să intre în bazin cu delfinii precum și condițiile, ce trebuia să le îndeplinească fetița, pentru a participa la această activitate. Aici aveau perfectă dreptate, totuși delfinii sunt animale sălbatice, iar de se întâmplă ceva..... De asemenea ca și condiții mai trebuia ca vârsta copilului să fie peste 8 ani, să știe bine să înoate (apa din bazin are peste 7 metri). Cel care intră în apă cu delfinii nu trebuia să poarte cercei, lănțișor, gume de păr, lentile de contact sau ochelari, dres de baie cu catarame, bliz-bliz-uri sau orice alt obiect care s-ar putea rupe și să cadă în apă în timpul înotului pentru că, ni s-a spus, delfinii sunt curioși și jucăuși ca și copii iar un obiect strălucitor, căzut accidental în apă, le-ar atrage atenția, s-ar juca cu el și s-ar putea să-l înghită fapt ce le-ar putea provoca grave accidente și în unele cazuri chiar decesul. Se asigura de asemenea, pentru fiecare participant, o vestă de înot sau costum integral de înot, după preferințe, precum și un prosop cu care să se șteargă fiecare. Dușul, înainte de a intra în bazin, precum și spălatul machiajului de pe față erau obligatorii. Până ce noi am citit formularul, casierița i-a făcut fetiței programarea pentru înot cu delfinii după care ne-a dat o hartă a locației, ne-a explicat ce spectacole vor avea loc unde și la ce oră, ne-a spus unde să fim și la ce oră pentru a fi luați de microbuzul care ne va duce înapoi la hotel iar fetiței i-a pus pe mână o banderolă din hârtie, rezistentă la apă, pe care scria ora la care este programată să înoate cu delfinii iar în final ne-a mai spus că, pentru a înota cu delfinii, trebuie să ajungem cu 10 minute înainte de ora planificată la locația specificată. Alles klar!

Și-am intrat. Parcul părea destul de mic dar era curat și ca vegetație era plin de aloe vera și plante care cresc în zona mediteraneană, recunoscând, printre altele, câteva flori, foarte scumpe la noi în țară, care sunt folosite, în florăriile din România, pentru realizarea buchetelor de flori. După ce am aruncat o privire pe harta primită și pe terenul propriu zis, făcând o scurtă comparație topometrică, m-am întrebat, oare ce-o să facem noi preț de 6 ore în perimetrul ăsta atât de mic? Mai ales că fetița era planificată, să înoate cu delfinii, la ora 14.15 iar plecarea era la ora 16. Și era abia ora 10! În programul zilei erau planificate 3 reprezentații: prima era la 10.30 în rolurile principale fiind o gașcă papagali de toate felurile și culorile, a doua reprezentație era la 11.30 iar protagoniștii acesteia erau leii de mare iar a treia reprezentație era la 12.30 unde actori erau delfinii. Buuun, am zis! M-am uitat atent pe hartă și am văzut că aveau și o mică expoziție de reptile. Hai să mergem! Am ajuns la o mică clădire care găzduia, într-adevăr o mică expoziție unde erau expuși câțiva șerpi, mari și mici, niște păianjeni, țestoase, niște viermi interesanți și câteva creaturi târâtoare la care nu le-am reținut nici numele și nici specia din care fac parte. Pentru copii – extraordinar, pentru adulți – hmmm! După aceea ne-am îndreptat spre micul amfiteatru unde se ținea primul spectacol, cel cu papagalii.

Amfiteatrul, spre surprinderea mea, era destul de frumos realizat, aveai vizibilitate foarte bună în orice loc te-ai fi așezat, foarte curat, cu niște pânze transparente din plasă întinse deasupra capului, pentru a mai domoli arșița soarelui și cu o scenă umbrită unde urmau să se desfășoare micuțele păsărele. De cum ne-am așezat au și fost aduși micii actori, cred că vreo 10 papagali la număr, de către un dresor foarte haios și pus tot timpul pe glume. Spectacolul a fost destul de reușit, am văzut unul similar la americani și nu pot spune că a fost mare diferență, dar a durat doar 30 de minute spre dezamăgirea noastră, papagalii fiind extraordinar de simpatici și făcând tot felul de chestii care de care mai ciudate și mai interesante. Tot pe parcursul spectacolului ni s-au prezentat o multitudine de aspecte legate de originea fiecărui papagal, precum și date esențiale vis-a-vis de durata de viață, hrana ce o consumă, modul și stilul de viață al fiecăruia. Foarte interesant! Ordinea numerelor din spectacol, a fost foarte bine aleasă, glumele și giumbușlucurile fiind teribil de haioase iar publicul a aplaudat încântat la fiecare apariție scenică. Le-am înțeles și pe micile înaripate, afară fiind destul de cald, că au muncit din greu așa că după două bis-uri, dresorul ne-a invitat, care dorim, să facem poze cu papagalii contra sumei de 10 euro. Cum nimeni nu a dorit dresorul i-a luat pe rând pe brațe și i-a dus în coliviile lor. Bineînțeles că toți am plecat glonț către locul unde aveau papagalii coliviile și unde de fapt era și o mică expoziție de înaripate. Le-m făcut mai multe fotografii iar în unele cazuri, când am încercat să-i fotografiez printre gratii, micii împielițați au încercat să-mi muște aparatul de fotografiat. Pe lângă papagalii care au participat la show, în mica expoziție mai era o bufniță și parcă încă 2 feluri de păsări dar la fel ca la reptile nu-mi mai amintesc ce fel de specie erau. După aceea ne-am dus la restaurantul din incintă unde am băut fiecare câte un suc, ne-am luat câte o înghețată și am văzut că aveau și mâncare, pizza, paste, lasagna, salate și sandvișuri de vreo 3 feluri, precum și o grămadă de dulciuri. Prețurile erau desul de rezonabile. Și uite așa s-a făcut 11.30 și am plecat în grabă spre locul unde se ținea spectacolul cu leii de mare.

Amfiteatrul unde se ținea spectacolul cu leii de mare este amplasat aproape de intrare și este, într-un fel, asemănător cu cel unde s-a ținut spectacolul cu papagalii, cu diferența că era vizibil mai mare ca dimensiune iar între scenă și scaunele unde stăteau spectatorii, se afla un bazin cu apă destul de adânc. Dacă spectacolul cu papagalii a fost haios din cale afară cel cu leii de mare a fost cri-mi-nal. Am știut că leii de mare sunt simpatici, din show-urile pe care le-am văzut prin alte țări pe unde am mai fost, dar ăștia au fost de nota 100 cu steluță. La început, a intrat un dresor cu un leu de mare femelă, și ne-a prezentat cum au grijă de ei, a pus-o să stea în poziția din care i se recoltează sânge săptămânal și ne-a explicat cum li se face examenul medical complet periodic. De asemenea ne-a spus o sumedenie de informații despre mediul în care trăiesc, cum se hrănesc și reproduc. După aceea a intrat pe scenă un alt dresor cu un leu de mare mascul, acesta fiind mult mai mare ca dimensiuni decât femela dar mai mic ca vârstă. Ne-au explicat care este diferența între leii de mare și foci, pentru că deși lumea îi confundă există diferențe semnificative: leii de mare au urechile în afară – focile au mici orificii, leii de mare cresc mult mai mari decât focile și au corpul acoperit cu un strat mic de păr, leii de mare au înotătoarele din față mult mai mari și le folosesc foarte mult la deplasare, etc. Tot atunci ne-au explicat de ce li se spune lei de mare: pentru că masculii au păr pe gât (mic de altfel) ca și leii felinele, masculii sunt vizibil mai mari decât femelele și scot sunete asemănătoare cu răgetele leilor. Toate comenzile pe care le dădeau dresorii, leilor de mare, erau efectuate prin semne cu mâna si mai aveau niște fluiere cu care scoteau niște sunete de frecvență foarte înaltă. Unul din dresori i-a făcut semn femelei iar aceasta a scos un sunet asemănător cu răgetul unui leu. Masculul și-a acoperit ochii cu înotătoarele din față în semn că-i este rușine după care a scos el un răget, bineînțeles mult mai puternic. Atunci femela s-a dus și s-a ascuns după o piatră dând de înțeles că acum ei îi este rușine. Spectacolul a continuat cu foarte multe numere care mai de care mai haioase, spre încântarea celor mici dar și a celor mari. Simpaticele animale au cântat, au dansat, au scos limbile la noi, s-au urmărit prin apă, s-au jucat de-a rechinul, au sărit din apă la o minge suspendată, a fost ceva criminal de haios. Totul s-a desfășurat pe un fond muzical destul de inspirat și la obiect. La sfârșitul spectacolului, un dresor a anunțat că cine dorește să facă poză cu leul de mare, aceasta costă 10 euro și nu se pot face decât 10 fotografii pe zi. Am fost primii și am trimis-o pe fetiță lângă femela leu de mare. Când fotograful i-a făcut semn, fetița noastră a vrut să o sărute pe leoaică pe față dar aceasta s-a întors să o sărute și ea pe fetiță și s-au sărutat pe buze amândouă. Publicul a scos un oooohhhh! prelung de admirație, iar aceasta este una dintre cele mai frumoase fotografii pe care le avem la colecție. Tot restul zilei, oricât s-a spălat pe față și pe gură, fiica noastră a mirosit a pește. Atât de bine ne-am simțit încât n-am mai fi plecat din amfiteatru și am stat până ce toată lumea a făcut poze (adică 10 persoane) iar la un moment dat a venit un îngrijitor să ne spună că trebuie să ieșim din amfiteatru pentru că se închide pentru curățenie. Ne-am uitat la ceas și am constatat că mai erau 15 minute până să înceapă spectacolul cu delfini. Am pornit grăbiți spre următorul amfiteatru.

Amfiteatrul unde se ținea spectacolul cu delfini era cel mai mare dintre toate cele trei amfiteatre și era amplasat cu spatele la mare astfel că spectatorii vedeau pe fundal marea. Bazinul în care se ținea spectacolul era mai mare decât cel al leilor de mare iar în el înota un delfin și alături de el un pui de delfin – erau mama cu puiul. Acesta, puiul, a început să execute numere din programul pe care urma să ni-l prezinte mama lui. A fost o adevărată încântare să urmărim vietatea aia mică zbenguindu-se prin apă și făcând fel de fel de salturi care mai reușite, care mai stângace – după posibilități și abilități. La un moment dat a venit dresorul și, la fel ca și la leii de mare, prin gesturi cu mâna și prin sunete scoase cu fluierul, transmitea comenzi delfinului femelă. Toate figurile pe care le efectua delfinul în apă erau copiate imediat și de puiuț, în schimb când femela efectua salturi afară din apă, puiuțul dădea o tură de bazin. După aceea dresorul a chemat femela la el și, la fel ca la spectacolul cu leii de mare, ne-a spus tot ce se poate spune despre delfini, a întors-o în toate pozițiile, ne-a explicat cum sunt îngrijiți și cum sunt examinați medical, cât și ce mănâncă și ne-a mai spus că, în captivitate, supraviețuiește doar un pui din 50 născuți– restul nu supraviețuiesc sau mor la naștere. Așa că micuțul din bazinul cel mare avea un statut special fiind singurul supraviețuitor nou născut de la înființarea parcului. Mai existau, mai încolo, două bazine iar în unul din ele erau încă doi delfini. Un dresor s-a dus acolo și i-a pus, pe cei doi delfini, să facă tot felul de sărituri și figuri în apă dar distanța de la locurile noastre până acolo fiind mare nu am putut vedea prea bine. Atunci ne-au spus că evită să-i pună împreună pe cei doi delfini, din bazinul îndepărtat, cu mama și puiul, când fac spectacol, pentru a nu se întâmpla accidente și a o proteja pe mica și prețioasa lor comoară. A fost o explicație de bun simț, până la urmă. Spectacolul a ținut puțin, în comparație cu celelalte două așa că după 20 de minute și-au luat rămas bun și am fost iarăși invitați, cei care doresc, să facă, contra sumei de 10 euro, poză cu delfinul. Am plecat spre restaurant să mâncăm.

La 14.05 ne-am prezentat la locul unde urma să ne întâlnim cu organizatorii pentru a înota cu delfinii. La 14.10 a venit un organizator și i-a dat fiecăruia un prosop nou, sigilat, care rămânea la urmă titularului, o vestă de înot sau costum funcție de preferințe, un coș în care fiecare să-și pună hainele cu care sunt îmbrăcați și li s-a spus să se echipeze și să facă duș iar coșul cu hainele și obiectele personale să-l predea pentru a fi pus, de către organizator, într-un loc sigur, urmând a le primi înapoi la sfârșitul programului. Li s-a spus să scoată toate bijuteriile și orice alt obiect ce ar putea cădea în apă și li s-a efectuat un scurt instructaj. Ce nu s-a primit și trebuia să avem cu noi era costum de baie, papuci de apă și eventual un duș gel sau șampon. Lângă bazin erau vreo 12 cabine, destul de mari, în care te puteai schimba și face duș. După ce toți au fost gata echipați de înot, a venit un antrenor și ne-a condus pe toți, și cei care urmau să intre în bazin și pe însoțitori, la bazinul unde urma să se desfășoare activitatea. Fiind 12, cei care urmau să înoate cu delfinii, i-au împărțit în 2 grupe de câte 6 persoane, fetița noastră nimerind cu 5 adulți, lucru bun pentru că au lăsat-o mai mult pe ea să mângâie delfinul. Fiecare grupă a intrat în apă cu câte un antrenor iar aceștia au chemat la ei, cu fluierele, câte un delfin. Preț de vreo 10 minute, antrenorul le-a explicat mai multe lucruri despre delfin, cum să-l atingă și unde precum și unde nu au voie să pună mâna, l-a lăsat pe fiecare participant să-l mângâie după care i-a trimis pe fiecare la o anumită distanță și le-a spus să țină o mână întinsă, cu palma înspre înainte, iar delfinul a înotat, spre persoana respectivă, și l-a învârtit în cerc de câteva ori sprijinindu-se cu botul de podul palmei acestuia. După aceea grupele s-au schimbat între ele și fiecare participant a făcut câte 3 fotografii cu delfinul, care fotografii, împreună cu un certificat care atesta că au înotat cu delfinii, costa 17 euro – pentru cine dorea, desigur. Noi da, am dorit! Antrenorii au dat fiecărui participant o pereche de ochelari de înot și le-a spus să se dispună în semicerc, la o anumită distanță, să-și pună ochelarii și să privească sub apă după care au aruncat în apă cu cuburi de gheață, printre participanți, iar delfinii crezând că este mâncare, înotau pe sub participanți, spre locurile unde cădeau cuburile de gheață, oferind privitorilor priveliștea delfinilor înotând pe sub ei. Chestia asta a durat cam 10 minute după care participanții au fost iarăși adunați să mângâie delfinii și să-și ia rămas bun. Tot înotatul acesta cu delfinii a durat cam 30 de minute iar la sfârșit fetița noastră, copleșită de bucurie, emoție și de părere de rău că s-a terminat, a vărsat câteva lacrimi. Ne-am dus la cabine, fetița s-a schimbat și a făcut un duș după care am mers la magazinul cu suveniruri pentru a ne recupera fotografiile. Magazinul cu suveniruri este destul de mic și sărăcăcios iar suveniruri nu prea găsești decât pentru cei mici, respectiv animăluțe din pluș, ceva tricouri, brelocuri și niște căni. Restul chiar nu sunt interesante. Fotografiile au fost foarte frumos realizate și prezentate, cele cu delfinii fiind puse într-un dosar tip mapă cu dedicație și personalizat, nelipsind certificatul de autenticitate. Pot spune că, deși sunt scumpe, fotografiile merită toți banii pentru că sunt chiar originale (nu sunt trucate) și sunt ceva unicat pentru fiecare participant. Paranteză: am pățit în Turcia la un agua parc unde, după un spectacol cu lamantini, fetița noastră a făcut o fotografie cu un lamantin care ieșea din apă și o săruta iar după ce am primit fotografia se vedea de la o poștă că a fost prelucrată cu Adobe, pentru că lamantinul din bazin fusese mai negricios iar cel din poză era gri-albăstrui, asta una la mână iar a doua la mână, când lamantinul a ieșit din apă fetița s-a speriat și s-a tras în spate, deci nu a existat un contact fizic între fetiță și animal dar în poză apare că se sărută. Ha, Ha!

La ora stabilită (15.45), ne-am îndreptat spre ieșire unde ne aștepta microbuzul care ne-a dus înapoi la hotel. Și gata! Frumos!

Niște chestii:

Se găsesc, să posteze pe net, turiști care au fost la acest agua parc, și să afirme că ce se-ntâmplă acolo este cruzime față de animale. Sincer să fiu mie, personal, mi s-a părut că animăluțele de acolo sunt bine îngrijite, apa și adăposturile lor fiind curate iar în timpul spectacolelor n-am văzut ca vreunui animal să-i fie frică de antrenor sau să facă ce i se cere din cauza fricii. Din contră, mi s-a părut, în foarte multe momente, că se distrează și ele împreună cu publicul. Mai mult, am fost și la americani iar acolo, unde cică ei sunt campionii protejării animalelor, aceleași animale susțineau patru!!! spectacole pe zi pe când în Malta animăluțele susțin un spectacol pe zi, cel mult două, când e vârf de sezon, nemaivorbind că în Orlando sunt 38 de grade la umbră iar în Malta 28 de grade la umbră. Dar cine nu știe lucrurile astea poate fi ușor păcălit, spre denaturarea adevărului. Ca să nu mai spun că mergând la astfel de aqua parcuri și făcând astfel de excursii, cumperi bilet și deci susții direct îngrijirea respectivelor animăluțe.

Sincer vă spun, nouă ne-a plăcut foarte mult această experiență și am repeta-o oricând. Oricum este o ocazie unică în viață să înoți cu delfinii iar pentru copii, poate și pentru unii adulți, este ceva unic de povestit și o ocazie cu care, poate, te-ntâlnești odată-n viață.

---

VIZUALIZĂRI: 6137 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI