Bradetu - un loc pentru gratar!

TIPĂREȘTE

Astazi nu scriu despre Grecia. Aleg sa scriu despre Bradetu.

Pentru noi argesenii, Bradetu, aflat la 59 de km departare este o oaza de verdeata si mai mult decat orice este locul perfect pentru un gratar.

Doar nu degeaba se spune: “carnea este leguma preferata a romanilor”. Drumul dinspre Pitesti este relativ bun, asta pana intri pe Valea Valsanului, unde rulmentii masinii deja incep sa tune si sa fulgere vizavi de destinatia aleasa de sofer.

Pentru a putea pasi pe acest drum mirific trebuie bineinteles sa … ce?

Sa platesti, bineinteles! 5 ron de masina, daca imi aduc eu bine aminte. Si de acolo sa te tii cativa km pana ajungi in poiana.

In poiana, daca este vara si mai ales weekend incepe o alta aventura: gasirea unui loc bun pe care sa te desfasori mai apoi. De ce? Pentru ca sunt foarte multi turisti, multi dintre ei venind cu cortul, cu catel, cu purcel si cu tot familionul.

Ei si cand toti acesti turisti dau drumu’ la muzica, fiecare cu melodia lui, si 80% dintre ei cu manele, sa vezi concert atunci.

Eu una nu sunt adepta cortului. Iubesc natura insa un pat moale, un dus fierbinte si, mai presus de toate, linistea ca nu va trebui sa-mi testez rezistenta incercand sa alerg de urs in miez de noapte, m-au facut ca pana acum sa nu incerc aceasta experienta.

Dar pentru gratar imi place sa ajung aici. Dimineata este un loc linistit, abia dupa amiaza incep sa se incinga gratarele si…spiritele. Pana atunci insa te poti bucura de aerul curat, lipsit de praf si alergeni, de susurul raului Valsan.

Zona este protejata ecologic, in apele acestui rau traind o specie de pesti unica in lume, denumita popular asprete. In comuna Bradetu exista si un spital de recuperare balneo-fizio-terepeutica. Cura cu ape minerale este folosita pentru tratarea de afectiuni ale aparatului locomotor, renale, endocrine. Stari de surmenaj fizic si intelectual, astenie? Tot aici se trateaza. Nu mai vorbesc de “cura verde”, care trateaza… lipsa bunei dispozitii.

Cat va mai exista, pentru ca din pacate aceasta este o zona extrem de defrisata. Nu zona poeinilor, dar Valea Valsanului si imprejurimile: DA.

Imi amintesc ca am mers de aici catre Vidraru in una din dati, si undeva in creierii muntilor am dat de un loc ras ca-n palma. Ce gol! Oare banii care au intrat in buzunarele celor care au stat in spatele acestei miscari, vor umple si sufletele urmasilor? Vom ajunge sa avem un pamant golit de tot ce e mai frumos. Insa simtul ecologic ca si bunul simt, degeaba sunt predate daca nu sunt insusite.

Sa revenim la oile noastre insa, si la propriu si la… figurat. Va puteti trezi cu oi, cu porci, cu caini in jur. O alta problema pe care vreau sa o punctez este toaleta…verde. Fie peste drum, fie peste rau. Oricare dintre variante necesita rabdare si timp, asa ca aveti grija.

Ceea ce mi-a placut a fost focul de tabara pe care l-au facut niste prieteni de familie. Voi pune si poze cu acest foc. Un moment cald in atmosfera racoroasa a acestei regiuni. Seara se face destul de frig, sau poate sunt eu mai sensibila de fel, asa ca ii las pe cei care au mai fost in zona sa isi dea cu pararea.

---

VIZUALIZĂRI: 10086 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI