Pizzeria Grazia Dellada

TIPĂREȘTE

Vis-a-vis de hotelul Carlo Magno , unde am fost cazati, este o pizzerie cu un ambient foarte placut despre care m-am gandit sa scriu un review separat pentru a putea fi reperat mai usor in sectiunea „Restaurante Roma”.

Chiar in seara in care am ajuns am iesit din hotel in ideea de a bea o bere sau ceva rece. Era foarte cald, cu toate ca era zece seara practic toata lumea era in maneca scurta. Am intrat sa cautam un loc si era full, atat inauntru cat si pe terasa. Foarte multe mese mari de cate 8-10-12 pers, parca toata lumea avea ceva de sarbatorit in acea seara si au iesit cu familiile. Ni s-a spus de catre seful de sala, sau ce-o fi fost sa asteptam cam 10 minute si o sa se elibereze. In timp ce asteptam pe trotuarul de lang, au mai venit vreo doua cupluri „la coada”. Dupa nici 10 minute a venit sa ne cheme si intr-adevar ne pregatise o masutza de doua persoane undeva inauntru.

Cu toate ca am intrat doar pt ca sa bem ceva, cand am dat peste tot felul de miresme nu am putut rezista tentatiei si am comandat si ceva de manare. Daca tot eram in Italia... am luat pizza. Sotia si-a luat „marinara” (ceva destul de simplu, cu sos de rosii pe deasupra, masline si pasta de ansoa) iar eu am optat pt „quattro formaggi” (cascaval, mozarella, branza cu mucegai si, posibil, reblochon) ceea ce s-a dovedit a fi o alegere mai mult decat inspirata. Nu speram sa manc o asa pizza buna chiar in Italia. Mai mancasem si cu alta ocazie si ramasesem foarte dezamagit de pizza de la ei. Raman in continuare fanul numarul unu a pizzei romanesti, facuta din aluat pufos si pe care sa fie inghesuite la maxim diferite ingrediente, cat mai multe si mai variante de preferat, desigur rolul principal sa fie jucat de suca, ciuperci si cascaval.

Adevarul e ca nici aceasta quattro formagi nu a fost ceva extraordinar daca ne referim strict la blat. Clasic italienesc, uscasios si de grosimea unei lame de cutit. Insa combinatia de cele patru branzeturi a fost de-a dreptul senzationala. Una din ele se topise si nu se solidificase complet astfel ca inca era inca in stare semilichida (vascoasa) in momentul in care mi-a adus-o. De senzatie!

Preturile acceptabile: pizza marinara 7 eur, pizza quattro formagi – 10euro. O bere Peroni de 660 ml – 5 euro. Partea mai putin placuta a fost la primirea notei de plata. Era clar ca cele doua pizze au valorat 17 euro si berea 5, a mai fost si taxa de serviciu cum ii zic ei 1 euro/pers si cu toate acestea in loc de 24 eur cat trebuia sa fie, totalul era 29 EUR. Am detectat imediat problema: pizza sotiei care a fost 7 euro era trecuta pe nota de plata cu 12. I-am zis picolitzei si imediat a luat nota inapoi revenind dupa un minut cu ea corectata cerandu-si mii de scuze si invocand motivul ca seful ei a facut o greseala neintentionata. Dar sunt 100% sigur ca daca vorbeam cu ei in italiana, nu in engleza, aceasta greseala nu s-ar mai fi produs. Ce sa-i facem, sangele latin isi lasa amprenta. Se pare ca si la ei, ca si la noi, e imposibil sa nu se incerce putin fraierirea clientilor straini. Doar ca uneori nu le iese. Dar o sa incerc sa nu ma las influentat de aceasta intamplare neplacuta in concluzie o sa le dau nota maxima si la partea de servicii avand in vedere cum s-au miscat si cum ne-au improvizat imediat acea masutza chiar daca era plin ochi. Iar pizza comandata cred ca a venit in maxim 10 minute asta in conditiile in care aveau zeci de clienti in local.

Si avand in vedere si pizza quattro formagi pe care am mancat-o si berea de 660 ml (am o oroare de nu se poate la cele de 330 ml) nu pot spune ca am ramas cu gust amar in urma acestei experiente, ba chiar dimpotriva. Ceea ce va doresc si Dvs! (si multa atentie la nota de plata)

---

VIZUALIZĂRI: 3061 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI