Catedrala Santa Maria sau Domo di Siena

TIPĂREȘTE

Siena este unul din cele mai frumoase orase din Toscana (Italia). Inconjurat de livezi de maslini si de plantatii vita de vie, orasul este o intoarcere in trecutul medieval al Italiei. Este ocrotit de colinele Chianti si Montagnola, intre valea raului Arbia la sud, Merse la sud-vest si Elsa la nord. Dupa documentele istorice descoperite de arheologi, orasul a fost infiintat de romani, in anul 30 dHr. ca un avanpost militar, dar care s-a marit si dezvoltat, devenind o asezare permanenta in care viata civila a devenit predominanta in fata cele militare. In sec. XII –XV a cunoscut o mare dezvoltare economica (comertul cu lana, ulei si vin erau de baza) dar si flexibilitatii financiare (un fel de Elvetie a zilelor noastre).

Dupa ce am vazut cam tot ce se putea vedea in Piazza del Campo, una din atractiile orasului vechi, am plecat cateva strazi mai departe sa vedem marea catedrala. La un moment dat mi-am dat seama ca am trecut in alt cartier, dupa cateva steaguri arborate la geamuri. In oras sunt 17 cartiere, vechi de sute de ani, cu blazon si culorii proprii, ce sunt intr-o vesnica rivalitate unul cu altul.

In orice oras medieval, ce se respecta, catedrala si piata ei, au fost si au ramas multa vreme, punctul central al urbei.

Piazza del Duomo este mult mai mica ca suprafata decat Piazza del Campo, dar incarcata cu la fel de multa istorie. In centru ei, este domul (sau catedrala). De o inaltime impresionanta dar nu ametitoare, catedrala atrage prin imbinarea reusita de marmura cu care este placata atat la exterior, cat si in interior. Arhitectura este o imbinare intre romanic si gotic; culorile predominante la exterior fiind negrusi alb, culorile simbolice ale orasului. Ici – acolo a mai fost folosita si marmura roz, doar pentru a scoate in evidenta unele detalii.

Constructia catedralei a durat aproape cincizeci de ani, intre 1215 -1263, pe ruinele unei alte constructii tot, religioase. Primul care a supraveghiat si coordonat lucrarile a fost sculptorul Giovanni di Agostino. Privita de sus, sau in plan are forma unei cruci romane, cu o cupola octogonala (baza ei). In varful cupolei, ezista o sfera din cupru, realizata in 1264 de Rosso Padellaio. La jumatatea sec. XIV, s-a dorit extinderea ei, dar zece ani mai tarziu din doua motive, constructia a fost oprita. Unul a fost epidemia ce a ucis mai mult de jumatate din populatie, iar al doilea a fost ca si-au dat seama de cateva erori in arhitectura, ce nu puteau fi puse in practica (dar din cauza situatiei economice precare, nici nu s-a dorit modificarea planurilor).

Si fatada a fost realizata in doua etape. In 1288 a fost adaugata partea ce cuprinde ferestra circulara cu vitraliu. Se poate observa cu usurinta deosebirea intre partea de jos, simpla, decorata doar cu marmura cu dungi orizontale albe si negre... si partea de sus bogat decorata cu scene alegorice si religioase. Pe fatada imensa, sunt zeci de sculpuri ce infatiseaza filozofi si apostoli. Statuile din jurul ferestrei rotunde ii infatiseaza inalte fete bisericesti ce le-a avut catedrala. Aproape toate statuile sunt copii, orginalele aflandu-se in muzeul catedralei.

Mozaicurile de pe cele trei frontoane sunt destul de recente (1878) si au fost realizate la Venetia. (sunt placate cu aur). Usa centrala, imensa o infatiseaza pe Fecioara Maria in mai multe „ tablouri „.

La interior primul lucru care atrage atentia sunt coloanele, foarte inalte si suple, din marmura, intr-o alternanta de dungi albe si negre (cele doua culori simbolice ale orasului). Tavanul boltit este decorat cu albastru si cu stele aurite. Cupola hexagonala este si ea aurita si are in centru un Soare aurit. Sute de statui decoreaza interiorul opulent.

Amvonul este sculptat in marmura de Carara de Nicola Pisano, ajutat de fiul sau si de cativa ucenici si este considerat opera cea mai de seama a sculptorului. Amvonul este octogonal si are opt coloane din granit. Cele sapte statui din partea de sus a amvonului ne duc cu gandul la mantuire.

Podeaua catedralei merita si ea o atentie deosebita. Este realizata din mozaic de marmura, provenita din toate colturile Italiei, in culori si texturi variate si a fost realizata in sec. XVI. Realizate in diverse forme si marimi, cele 56 de „covoare” din marmura, reprezinta scene religioase si mitologice. Cele mai multe au fost realizate printr-o tehnica deosebita; in marmura se zgariau diverse modele, care apoi erau umplute cu smoala. Altele au intarsii din marmura negra, alba, verde, albastra şi roşie.

Roata Norocului (Ruota della Fortuna), Lupoaica din Siena cu emblema orasului, Cele patru virtutii si Povestea regelui David sunt doar cateva din tablourile in marmura ce acopera podeaua.

In partea stanga a catedralei se afla Capela Sf. Ioan Botezătorul, dominata de statuia din bronz a sfantului, realizata de Donatelo. De jur imprejurul capelei, sunt opt fresce realizate de Pinturicchio ce reprezinta „ Naşterea lui Ioan Botezătorul” „ Ioan Botezătorul în deşert „ şi „ Predicarea Ioan Botezătorul.

In partea dreapta a catedralei se afla Capela Chigi (sau capela della Madonna del Voto) si a fost comandata în 1659 de către Papa Chigi (Alexandru al VII-lea).

In Domul din Siena, Baptistriul este in interiorul catedrale, nu in exterior ca in Florenta sau Pisa (este o cladire cu caracter religios, acolo se savarseste Sfantul Botez). Este hexagonal si a fost decorat de Donatello si Jacopo della Quercia cu sculpturi.

In partea stanga a catedralei se mai afala un altar mare si minunat decorat, ridicat in cinstea lui Michelangelo.

Cand am iesit din catedrala, am ocolit-o in partea ei dreapta unde la o distanta cam de trei ori latimea ei era un mare zid, pe care se plimbau cativa turisti. Zona cuprinsa intre acel zid si catedrala este acum folosita ca parcare. Aici ghida ne-a oprit pentru a ne spune ce rol are sau mai bine zis a avut acel zid. Spuneam ca s-a dorit candva, la jumatatea sec. XIV extinderea catedralei…. ei bine pana acolo si atat de mare urma sa fie…pana la acel zid, care a fost pastrat special pentru a arata generatiilor ce au urmat, cat de mari erau ambitiile locuitorilor acestui oras.

---

VIZUALIZĂRI: 5198 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI