Intre bine si rau

TIPĂREȘTE

In anul 2008, in drumul nostru spre Ungaria, am fost nevoiti sa ne oprim pentru o noapte la Arad. Vazand indicatorul spre Hotel Queen si ratacindu-ne pana la urma cautandu-l prin oras, am ajuns in jurul orei 19: 30 si, spre norocul nostru, am gasit libere 2 camere (una cu 2 paturi si una single).

Ne-am instalat in camerele de la mansarda destul de spatioase in care curatenia era... asa si asa (as fi avut ceva de obiectat la mocheta), dotate cu aer conditionat chiar deasupra pernei (asta nu era tot; mai elimina si mirosuri neplacute) si cu geam in tavan. Baia nu mirosea prea placut; de apreciat, totusi, marimea si faptul ca avea cabina de dus.

Intrucat la parter exista un restaurant-pizzerie, am hotarat sa mergem prin oras pentru a cauta ceva mai bun. Dupa ce am iesit de pe stradutele cu drum de tara, printre case, am ajuns undeva cred ca prin centrul Aradului, dar surpriza! La ora 8 seara, cel putin in acea zona, n-aveai unde sa mananci, iar strada era pustie. Am gasit un local... tot pizzerie dar si acolo era pustiu, asa ca am preferat sa ne intoarcem si sa mancam la hotel.

Am intrat in restaurantul de la demisol si am comandat... pizza. Intr-adevar, era destul de mare dar ingredientele nu pareau tocmai proaspete. Am mancat cu noduri in gat si am urcat in camera. Ne-a fost greu sa dormim din cauza mirosurilor, asa ca am deschis geamul. Proasta alegere deoarece un gandac de noapte a cazut direct in pat.

In dimineata urmatoare am plecat usor dezamagiti de conditii, dar si surprinsi de linistea Aradului.

---

VIZUALIZĂRI: 1184 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI