Strasbourg ? Libertate

Prima zi mi s-a părut destul de obositoare, poate datorită drumului. Am avut însă frumoasa ocazie de a face cunoştinţă cu Strasbourgul. Bineînţeles că centrul comercial ne-a deschis apetitul pentru cumpărături şi cred că nimeni nu s-a plâns de satisfacţia adusă.

Aflându-ne în oraşul ţintă, ştiam că am putea amâna cu o zi destinaţia cumpărăturilor pentru a vizita centrul oraşului. Primul reflex a fost să fac comparaţie cu oraşele din România care, spre decepţia şi aşteptarea mea, nu sunt nici pe departe la fel de curate, liniştite şi totuşi pline de viaţă ca şi Strasbourgul.

Unul din motivele de laudă este catedrala, care ne-a instigat să urcăm cele 660 de trepte doar pentru a admira fabuloasa panoramă a oraşului.

Vizita la Parlament a fost scurtă, după părerea mea, dar am profitat cât am putut de timpul pus la dispoziţie. Este uimitor cât de diferită şi deosebită este politica europeană faţă de cea existentă la noi în ţară! Acolo se ridică probleme variate, şi, în acelaşi timp, se si incearca rezolvarea lor! Să nu mai vorbim de organizarea lor impecabilă, de stricteţea şi seriozitatea cu care sunt tratate diferite situaţii. Stăteam totuşi să mă gândesc cât de greu trebuie să le fie europarlamentarilor naveta între cele 2 sedii, Strasbourg si Bruxelles.

Le Parc de l’Orangerie a demonstrat şi el gradul de civilizaţie prezent, dat fiind că, acolo animalele erau îngrijite în cuşti, constituind totodată un mijloc gratuit de expunere a esteticului.

Fabrica de bere nu m-a atras foarte mult, deoarece nu sunt un fan al berii, deşi mi-a alunecat privirea spre mecanismele acelea ce urmăreau toate etapele pentru fabricarea acesteia. Mirosea puternic a hamei.

Obernaaaaaai!... Superb oraş. Puteai să te pierzi printre străduţele acelea pline de suveniruri diverse ce-ţi atrăgeau atenţia nevoit. Caracterul arhaic se făcea remarcat prin orice punct de atracţie, astfel descrierea arhitecturală nu ieşea din tiparul francez.

Mânastirea Saint-Odille, apoi podgoriile, alte frumuseţi ale regiunii…

Ultima zi a fost cea în care s-a simţit cel mai mult presiunea timpului şi efectele acesteia... A fost o experienţă unica, şi Doamne! aş mai trai-o dată!