De ce sa-i iubim pe romani?(I)

TIPĂREȘTE

Toate drumurile din lume, inclusiv acela pe are se afla locuinta dumneavoastra acum, nu duce nici la Bruxelles, nici la Viena, nici la Tokio sau Moscova, ci direct la Roma. De ce merita oare romanii sa fie iubiti? Ce-au facut ei atat de importanta in lumea asta? De ce Italia, alaturi de Franta, Spania si Grecia sunt cela 4 mari destinatii turistice ale lumii? (la care se pare ca in curand va adera si a 5-a, Bulgaria! ). Pentru ca o merita din plin! Daca Imperiul Roman, cu bunele si relele lui n-ar fi existat, astazi inca buchiseam lectiile in limba chirilica pentru scoala primara din sat la lumia opaitului sau a lumanarii.

Romanii au impins inainte civilizatia lumii cu cel putin 2 milenii! Doua milioane de ani i-au trebuie lui Lucy, "stramoasa" omului actual, descoperita de dr. Lakey in Kenia in albia raului Olduvai, pentru a se transforma dintr-un cimpanzeu ce-a hotarat sa coboare din copaci, in "Homo sapiens", adica in noi, noi, cei aproape 7 miliarde de oameni de azi, si asta ce dupa ce si naturii-mama, i-au trebuit cateva miliarde de ani ca sa creeze primele celule vii. Dupa aparitia civilizatiilor egipteana, araba, chineza, greaca, romana si apoi anglo-saxona, cea din urma responsabila de 70% din descoperirile stiintei si tehnicii, omul a devenit cel mai fericit dintre animalele de pe pamant! Fiecare generatie peia beneficiile gandirii si muncii generatiilor anterioare, asa ca n-avem deloc motive de suparare. Chiar daca ni se taie 25% din salariu.

Romanii ne-au transmis, cultura, arta, modul lor de gandire si organizare a societatii si chiar si legislatia lor, elemente din" dreptul roman", se mai predau inca si azi in facultatile de Drept. Romanii au reusit sa preia si sa perfectioneze "democratia" greaca emitand noi legi. Romanii au pus la punct sistemul de salarii si pensii, au introdus higiena ca element obligatoriu in viata lor cotidiana, dezvoltand termele si sauna, au dezvoltat medicina, farmacia, stomatologia si chiar si serviciul de ambulanta, SMURD-ul cu alte cuvinte. Prin ce au cucerit ei lumea? Prin sabie? Da! , dar si prin democratie si egalitate intre locuitorii cetatii, numiti "cetateni", aplicand un fel e "Liberte, egalite si fraternite" ce-a aparut cu 17 secole inainte de caderea Bastiliei. Da! In termele lui Caracalla din Roma, astazi in ruine, vedeai in bazinele cu apa incalzita printr-un ingenios sistem de conducte subterane, atat simpli cetateni si soldati cat si patricieni. Atunci inca "zonele speciale pentru VIP-uri" nu aparusera pe lume, nici VIP-urile. Roma a fost unul dintre primele orase ale lumii care avea cele mai multe apartamente de bloc, cu 2 si chiar 3 etaje! Si bucatarie comuna pe palier. Ceausescu, care agrea ideea, nu trebuia sa plece in Coreea de Nord ca sa vada cartiere intregi de blocuri in care amenii traiau ca sardelele ci trebuia doar sa deschida manualul de istorie antica! Multi patricieni se plimbau prin Roma in deplina siguranta fara 4 body guarzi dupa ei sau in vehicule blindate, pentru ca acestia erau egalii celorlalti "cetateni" si erau admirati si iubiti. Romanii au inventat cele 7 straturi de material de constructie, obligatorii pentru zamislirea unui drum roman. Pe "Via appia" drumul roman din piatra cubica ce leaga Roma de Capua, unde exista o celebra scoala de gladiatori la care s-a antrenat si celebrul Spartacus, se poate circula si astazi, mult mai bine decat pe unele drumuri nationale, unde compozitia covorului asfaltic al soselei nu se respecta. Piatra cubica scutura rau, mai ales cand calul tau alearga repede si rotile lecticii tale sunt din lemn invelit doar intr-o obada de fier, asdar drumul trebuia sa fie "oglinda". Romanii au descoperit "crivacul", acel tambur din lemn bifunctional, actionat de franghii si tras de boi, care scotea din strafundurile pamantului aur, argint, sare sau minereu feros sau neferos, atat de necesar evolutiei societatii. Romanii au inventat sistemul de canalizare si adductiune a apei de la distante mari, uneori si de la 100 de km, construind apeducte. Crevasele muntilor erau depasite prin constructia unor viaducte, aidoma unor poduri lungi suspendate parca in cer, pe unde doar vulturii mai zboara. Romanii au dus la paroxism si tehnica militara. In timpul lungilor lor campanii militare, romanii consumau "non-stop" boabe de grau, mediicii lor au intuit ca acesta contine un elemet care le confera rezistenta... era vorba de vitaminele din compexul B. Chiar si azi graul incoltit este un bun revitalizant. Cum au reusit romanii sa construiasca apeducte, viaducte, poduri, biserici acoperite de cupole imense, fara ciment sau mortar? Simplu! Prin imbinarea perfecta a blocurilor de granit. Romanii au inventat cele mai stabile structuri suspendate-ogiva si arcul, precum egiptenii, maiasii si aztecii au inventat cele mai rezistente structuri la nivelul solului-piramidele. Romanii au fost cei ce impidicau ca peretii marilor lor constructii civile sau militare (cetati) sa se darame, inventand contraforturile. Pe undele viaducte remase si azi in picioare, pot inca trece tancuri grele, in schimb multe poduri de beton construite in zilele noastre sunt luate de ape. De ce? , nu suntem si noi urmasii Romei? Eminescu ar stii raspunde mai bine la aceasta intrebare...

Si-apoi sa nu mai vorbim ca, spre deosebire de alte imperii, turc, mongol, spaniol, portughez, austro-ungar, rus sau chinez, romanii au adus cu ei, odata cu cuceririle si varsarea de sange pentru care nu putem insa sa-i laudam, si scrierea lor, limba lor, cultura lor, arta lor si... cetetenia romana, pentru cei ce o meritau.

Asadar daca astazi, tu cititorule, reusesti uneori sa-ti castigi painea, nu tragand de funii pentru a rostolgoli un bloc enorm de piatra in desertul egitean, nu robotind pamantul de dimineta pana seara cu un plug tras de o iapa, nu sapand dupa carbune in fundul unei mine plina de praf de carbune, ci... actionand doar muschii a 2-3 degetel de la o mana, atunci cand faci "click" pe "mouse"-ul unui computer, gandeste-te macar o farama de timp, la Roma!...

In tomna trecuta au fost ceva promotii la Wizzair pe relatia Roma iar baiatul meu cel mic e tocmai student la Cluj. 120 de lei dus si intors. "Vii? " ma intreaba el... Cum sa refuz eu o asemena ocazie cand nu mai fusesem in cetatea eterna din 1976. Nu am sa va descriu bucuria mea de a ma vedea iar in fata Colosseumu-ul cu care am avut o lunga discutie de "bun venit" in doi, si care mi s-a parut chiar ca se bucura si el cand m-a revazut dupa atatia ani... Coloseum-ul e insa mereu in reparatie si realitatea e ca, dupa ce-ai vazut filmul "Gladiatorul" cu Russel Crow, te dezamageste si-apoi a mai fost o perioada grea in istoria Italiei, cand multe blocuri de granit din mareata arena au disparut si au fost regasite apoi la fundatiile caselor unora din cetatenii Romei...

Ce bucurie sa arunci din nou o moneda peste umar in Fontana di Trevi, cu-o dorinta in gand, monede pe care, la un interval bine stabilit, un angajat al primariei din Roma le culege si le utilizeaza in folosul urbei. Cum sa nu-mi tresalte iarasi inima de bucurie admirand capodopera Forum-ului roman, arcul lui Septimiu Sever sau Titus, sau columna lui Traian, pentru care badea Cartan a rupt 16 perechi de pingele pentru a parcurge cei 1500 km de la Carta si pana la Roma pe jos, in mai bine de 2 luni, dormind pe unde apuca dar mai ales pe-afara, pe camp. Iar cand dimineata s-a trezit, obosit dupa un ultim somn la poalele columnei stramosilor sai, in Roma era deja agitatie mare... "un Dac a coborat de pe columna! " exclamau trecatorii, iar fotografia lui avea sa apara a doua zi pe prima pagina a multor ziare ale vremii! Cum sa nu te bucuri vizitand Vaticanul, cu celebra sa catedrala San Pietro, cu capela sa Sixtina, locuri in care Bernini si Michelangelo si-au etalat adevarata dovada a talentului lor. Cum sa nu-l iubesti pe acest vesnic promotor al pacii in vremuri vesnic tulburi, care este papa?

Cum sa nu te atinga farmecul unei nopti calde de toamna tarzie in fata unei pizza, destul de scumpe pe-aici, (8-10 euro) insotita de un pahar cu Coca Cola rece, sau cum sa nu te farmece savoarea excelentelor "gealatte" (inghetate), care ne dovedesc ca gustul, forma si culoarea, aduc bani multi.

Ne cazam la hostelul "Peter Pan", la periferia Romei, ajungem acolo doar cu harta in mana, folosind metrobusul si picioarele, zarim nu departe si cateva blocuri ceuasiste cu peretii scorojiti, dar avem macar niste magazine de cartier mai ieftine, altfel preturile sunt in general duble fata de ale noastre. "Roma e Roma! ", e mereu "full" de turisti pe-aici. O a doua "Roma" nu mai exista pe Pamant si, pana la proba contrarie, cred ca nici in Calea Lactee!

Camere cu 6-10 paturi la 7, 8 euro patul sau camere cu 2 paturi le12 euro patul ne asteapta la hostelul "Peter Pan". Pretul e accesibil, mai ales pentru tineri, caci hotelurile centrale iti golesc cardul! Nimic sub 87 de euro! Noroc ca Roma "cea istorica" e mica, ea s-a pastrat in perimetrul ei de-acum doua mii de ani si noroc ca in familia mea toti au facut sport sau "cercetasie" si avem picioare bune. Dupa ce metrobusul de la aeroportul Flumicino ne depune cu 8 sau 9 euro la Statione Termini, gara cea mai mare din Roma si cred ca si singura, luam via Cavour in piept si-o pornim direct spre "Via dei Fori imperiali", apoi ajungem repede la Coloseum, iar din Piata Cavour, strabatem toata via Giovanni Lanza pana la impresionantul monument a lui "Vittorio Emanuele II", construit mai aproape de zile noastre, urcam niste scari laterale si eu constat dintr-o data, ca inaltimea mea e aproximativ egala cu cea a piciorului calului dintr-un grup stauar. Revenim langa Forum-ul roman si admiram columna lui Traian, care mie mi s-a parit a fi mereu un fel de "banda desenata" sculptata in piatra reprezentand desfasurarea celor doua mari batalii daco-romane. Asa, ca sa fie pe intelesul tuturor! Din Piata Venetia o luam pe "Corso" ca-n cantecul formatiei Colibri (Via del Corso), apoi o cotim la dreapta in unghi drept pe "Via de la Muratte" si iata-ne la "Fontana di Trevi", adevarata bijuterie a umanitatii. Pana la Vatican luam autobusul admirand statiile de pe traseu, incadrate cu coloane de marmura si vegetatie mediteraneeana. Pentru Capela Sixtina platim vreo 12 euro, n-am nimerit in ziua in care e gratis, nu ne-asezam o pernita pe sub cap ci incercam sa fotografiem cu "zoom"-ul tavanul dat vai! superbele picturi ale lui Michelangelo, pentru care el si oamenii lui au stat, luni intregi, zi de zi, doar cu capul in sus pe niste schele care puteau oricand ceda, ne apare intunecat... lumina e insuficienta. Noroc ca sunt peste tot destule pliante si albume frumos colorate. Avem noroc si de o ceremonie religioasa, zarim permanenta garda elvetiana de voluntari ce apara valorile Vaticanului de raufacatori. Se stie doar ca in urma cu cateva decenii, statuia "Pieta", care te uimeste mai mult prin bogatia cutelor imbracamintii Maicii Maria, decat prin expresia personajului, a fost facuta bucati de un dement. Traim insa intr-un secol in care tenhica restaurarii artei e la apogeu, asadar statuia a fost refacuta in intregime. In acelasi an am vizitat-o acasa la ea si pe Mona Lisa, dar, dupa acel incident, in Luvru, chiar la intrare, doi jandarmi francezi stateau de-o parte si de alta a celui mai furat (11 ori), recuperat si valoros tablou din lume. Tablou pictat tot de-un urmas al Romei!

Suntem latini. Un roman invata limba italiana doar asteptand "cheking-ul" la avion sau stand la coada la frizer sau la Finante ca sa-si depuna bilantul anual. Daca te-ai suit in tren la Bucuresti, deschizi manualul de italiana si la Roma stii deja italieneste. Chiar si cand tusesti, tusesti deja italieneste!

Noi savuram in continuare aceasta mica "vacanta la Roma", pusa pe note de formatia de muzica usoara "Vama veche". Urmeaza in fuga Piata "Navonna", Piata "del Popolo, Piata "Essedra" si Piata "di Spagna", unde zeci de tineri, unii cu cate-o chitara in mana, canta, lenevesc, socializeaza, sau... se drogheaza. Gresesc? Acele interminabile scari cu 2 esplanade si multe flori, seamana leit cu scarile de pe colina Montmartre din Paris, unde tinerii procedeaza tot la fel. In Piata "di Spagna" pana si casele de pe margine sunt un bun al tarii, au intrat demult in patrimoniul arhitectonic national, n-au voie sa fie modificate, nici macar varuite fara avizul primariei. Chestie de ambient si turism.

La Roma merg de obicei pentru atmosfera, pentru intoarcere in timp, pentru a revedea un oras ce mi-e drag si nu neaparat pentru a reciti nume de regi, imparati, printese, contese, papi sau a afla faptele lor umanitare sau de vitejie pe care le gasesti in fiecare pliant turistic sau pe internet. Nici nu le-as retine, sunt prea multe. Am mers ca sa-mi aduc aminte de vemurile cand NU AVEAI VOIE sa iesi din tara! Doar faptul ca am ajuns la Roma, dupa niste controale vamale sumare si fara ca nimeni sa se uite urat la mine, m-a bucurat nespus.

De ce?

Raspunsul am sa vi-l dau saptamana viitoare, in partea a II-a a "review"-ului, in care veti vedea cum decurgea o excursie la Roma, in urma cu exact 34 de ani, adica in vara anului 1976.

Deci, la revedere, pe curand!

(to be continued)

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 2462 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI