mobile WEB  #  #EXCURSII și CĂLĂTORII [ROMÂNIA]
[versiune pentru dispozitive mobile]
vers. DESKTOP
Descoperă Clisura Dunării

Prin Defileul Dunării, de la Orșova la Baziaș

a fost acolo: iulianic
  • DIN: Bucuresti
  • în JUL-2019
  • CASETA TEHNICĂ

    SCURTĂTURI:

    În afară de Neamț, ținutul copilăriei mele, Defileul Dunării este - cred - locul în care am revenit de cele mai multe ori. Individual sau în grup, în cadrul unui circuit sau ca destinație în sine, cu popas de noapte sau numai în tranzit, am fost sau am trecut prin defileu de nenumărate ori. Am admirat malul românesc al Dunării și de pe partea dreaptă a fluviului, într-un weekend petrecut în Serbia, la Vila Dunavski Raj – Vinci aproape de Cetatea Golubac sau - parțial - în trecere spre alte locuri.

    Despre Defileul Dunării s-a scris mult și încă se va mai scrie. În bucățele mici, am scris și eu despre frumusețea acestei zone a României, vecină cu Serbia. Acum, după ce am întregit traseul ajungând până la Baziaș - la intrarea Dunării în România, doresc a realiza o sinteză a călătoriilor mele și poate un posibil traseu pentru cei care încă nu au fost acolo.

    Dacă ajungi la Orșova - vezi impresii - fie că te cazezi sau nu acolo, trebuie să vezi neapărat golful Cerna și orașul ca un amfiteatru, Mănăstirea Sf. Ana din Dealul Moșului și cel mai interesant edificiu catolic de la noi, Biserica romano-catolică "Neprihănita Zămislire". Toate au poveștile lor pe care le poți afla fie de la localnici, fie căutându-le pe internet. Dar dacă doar treci prin Orșova și te avânți spre defileu, curând ajungi în zona Eșelnița - Dubova cu unități de cazare (unele cu restaurante proprii) înghesuite unele în altele. Este - cred - cea mai aglomerată și cea mai frumoasă zonă din Clisura Dunării. În urmă cu câțiva ani am petrecut și noi un weekend la Pensiunea Steaua Dunării din Eșelnița. Îmi amintesc și acum de bunătățile din pește care ne-au fost servite acolo, dar cea mai frumoasă amintire rămâne totuși minicroaziera pe Dunăre. Am văzut atunci - pe malul sârbesc - Tabula Traiana (mutată cu 30 m mai sus pentru a nu fi acoperită de ape în urma construirii barajului de la Porțile de Fier), iar pe malul românesc, în golful Mraconia, chipul lui Decebal sculptat în stâncă, gigantica lucrare de 55 m înălțime pentru a cărei realizare au fost necesari 10 ani de muncă grea și Mănăstirea Mraconia - mănăstirea de pe ape care ar fi fost sub ape dacă nu era reconstruită. De asemenea am văzut - în interior – Peștera Veterani la care ai acces doar venind pe calea apelor, precum și Peștera Ponicova - cea mai mare peșteră din Defileul Dunarii, inundată, în care am intrat cu barca. Nu insist pe amănunte pentru că la timpul cuvenit, am descris această frumoasă Croazieră pe Dunăre.

    Zona Cazanelor Mari și a Cazanelor Mici, declarată rezervație naturală, situată la nord-est de localitatea Dubova, este cea mai frumoasă din primul sector al cursului inferior al Dunării, Defileul Baziș-Orșova. În această parte, Dunărea străbate cea mai îngustă și cea mai grandioasă porțiune a cursului său. Cazanele Mari (3,8 km lungime și 200-350 m lățime) sunt formate din Dealul Ciucaru Mare (318 m), cu pereti abrupți, pe partea stângă a fluviului și din Dealul Stirbatul Mare (768 m) situat pe partea dreaptă. Cazanele Mici (3,6 km lungime și 150-350 m lățime) sunt formate din Dealul Ciucaru Mic (313 m) și Dealul Stirbatul Mic (626 m).

    Impresionant este să vezi de pe apă aceste formațiuni stâncoase, abrupte, presărate ici și colo de vegetație săracă, dar la fel de impresionante ți se vor părea și dacă le vezi de pe uscat. DN57 care șerpuiește urmând linia malului stâng al Dunării, este bun, asfaltat de curând, cu un trafic redus și cu posibilități multiple de oprire pentru a admira fluviul și natura din jur.

    Puțin înainte de a ajunge la Șvinița - sat cu populație de etnie sârbă, pe partea stângă a șoselei, scufunfată parțial în apele Dunării, zărim Cetatea Trikule sau ceea ce a mai rămas din ea, ridicată aici în sec. XV pentru a stăvili expansiunea otomană spre vest. Cetatea avea trei turnuri legate între ele printr-un gard de palisade alcătuind o incintă triunghiulară. Panoul informativ ne spune doar atât: "Ansamblul Cetății Trikule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porțile de Fier I, la suprafață observându-se de regulă două turnuri, fundația celui de-al treilea turn fiind vizibilă numai în perioadele în care nivelul apelor fluviului Dunărea este scăzut".

    Prezența acestor ruine nu trebuie să ne mire. Pentru că Dunărea a fost hotarul dintre provincia romană Moesia Superior și Dacia, iar mult mai târziu a stat în calea expansiunii otomane, în lungul fluviului, pe ambele sale maluri, încă mai dăinuie rămășițe de cetăți și fortificații.

    Dacă în drumul vostru observați pe malul sârbesc o construcție ciudată, albicioasă, să știți că treceți prin dreptul unui sit arheologic uluitor, Lepenski Vir - vezi impresii - care include 136 de locuințe, altare și alte construcții primitive (mezolitic). Dacă ajungeți acolo, merită o vizită. Pasionații vor fi impresionați de străvechimea locului, precum și de modul în care acesta este pus în valoare.

    Am menționat faptul că Eșelnița-Dubova este o aglomerare de pensiuni care mai de care mai ofertantă. Dacă nu v-ați hotărât să rămâneți la una dintre ele, vă propun un loc cu totul deosebit.

    Complexul "Egreta" de la Berzasca este un proiect unic în Europa, fiind şi prima staţiune lacustră din România. Investiţia a fost derulată cu fonduri europene. Am văzut acolo 15 căsuţe minunate, suspendate pe piloni deasupra Dunării, un lung ponton făcând legătura lor cu malul românesc al fluviului. Dezvoltatorul proiectului a dorit și a reușit să pună în valoare frumuseţea Defileului Dunării într-o locaţie deosebită, cu multe atracţii în imediata apropiere. Am rămas cu gândul și cu inima la această deosebită locație de cazare. Cine știe dacă, la viitoarea noastră minivacanță la Dunăre nu vom încerca o cazare acolo?

    Continuându-ne drumul spre Moldova Nouă, pe partea dreaptă a șoselei ne-a atras atenția un indicator. Morile de apă de la Sichevița. Ne-am propus ca la întoarcere, dacă timpul ne va mai permite, să ne abatem 5 km (conform indicatorului) și la Sichevița. Și, timpul ne-a permis, numai că cei 5 km sunt vreo 7, iar morile nu se arată oricui și oricum.

    Știam că în zona Banatului tradiția morilor de apă este foarte veche și că ea a reușit cumva să supraviețuiască. În comuna Sichevița, pe valea râului Gramensca, încă mai există 10 mori. Vechi de mai bine de 100 de ani, acestea continuă să fie folosite de localnici pentru măcinarea cerealelor.

    De la șosea, la dreapta, drumul lăturalnic duce prin câmpuri cultivate până în comuna Sichevița, o veche așezare situată între Munții Locvei și Munții Almăjului. Chiar dacă treci pe lângă ele, nu ai cum identifica aceste mori - monument de arhitectură populară și punct de atracție pentru pasionații de agroturism. Nu există nici un indicator, nu există nici un panou explicativ. Norocul nostru a fost o femeie din sat care văzându-ne dezorientați, dar dornici de a vedea măcar una dintre aceste mori, ne-a însoțit. Pe cărăruile pe care ne-a condus, peste podețele pe care le-am trecut, știu acum sigur că nu poate ajunge nici un turist neghidat. Țăranca din satul Sichevița ne-a spus că pe valea râului Gramensca, în comuna lor, erau în trecut peste 30 de mori de apă. Multe au fost distruse de inundații sau s-au năruit cu trecerea timpului. Cu priceperea unui ghid adevărat, această femeie a explicat și ne-a demonstat cum funcționează o moară de apă.

    Am spus că noi am vizitat Sichevița la întoarcere. Așadar, să revenim la povestea noastră - drumul de la Orșova până la Baziaș.

    Pe DN57, cu mult înainte de a ajunge la Coronini, urmăream din mersul mașinii și așteptam apariția unei peșteri vizibile de pe șosea. Peștera Gaura cu Muscă se află la 3 km înainte de Coronini. Grota aflată la câțiva metri deasupra șoselei nu este totul. Peștera propriu-zisă se află în stânca de deasupra, mult mai sus și mai greu accesibilă.

    Știam că de acolo ai o priveliște frumoasă spre ambele maluri ale râului, dar efortul de a escalada un prag înalt și trecerea prin spărtura unui zid din piatră (fortificație din sec. XV-XIX) nu era pentru noi. Așadar, mai departe, spre Coronini! Nu trebuie să uit a menționa că din apropiere de Coronini, pe malul celălalt al Dunării, se zărește Cetatea Golubac - vezi impresii - refăcută de curând. Și tot nu departe de Coronini (aprox. 5 km) se află Sfânta Elena, o localitate rurală întemeiată de coloniștii cehi aduși aici în perioada 1825-1828. Este cel de-al doilea sat de cehi înființat în Banat. Am aflat că aici tradițiile sunt păstrate cu sfințenie, portul și mâncarea specific cehă reușind să-i atragă pe turiști. Noi nu am ajuns acolo. Am aflat mai târziu, după întoarcerea la Orșova, că satul Sfânta Elena merită vizitat. Poate, altădată.

    La Coronini, oprind pentru a fotografia Stânca Baba Caia, am avut o surpriză. Lângă malul Dunării există un Centru de informare turistică. Observându-l deschis atunci când coboram eu spre pontonul care oferea o mai bună vizibilitate asupra stâncii legendare, dar și a întinderii de nuferi galbeni înfloriți pe apele fluviului - am intrat. Domnul de acolo m-a primit cu amabilitate și mi-a înmânat mai multe pliante - în română și engleză - care prezintă fauna Clisurii Dunării, precum și excursiile care se pot organiza de acolo. Cu 30 lei/persoană beneficiați de o plimbare cu barca, dar și de intrarea gratuită în Peștera Veterani. Tot cu 30 lei/persoană, într-o plimbare cu barca puteți vizita Ostrovul Moldova Veche însoțiți de o persoană specializată. Pachetele turistice mai scumpe (45 lei/persoană) oferă și parcurgerea unor trasee turistice montane (Ciucaru Mare sau Ciucaru Mic) sau Valea Morilor de apă de la Sichevița. În plus, am primit și harta "Obiective turistice în Parcul Natural Porțile de Fier" care prezintă și nu mai puțin de 15 trasee turistice cu distanțe și cu grade de dificultate diferite.

    Stânca Baba Caia - "Crăiasa singuratică a Dunării", neclintită în apele fluviului, fotografiată de toți vizitatorii locului, este un simbol pentru turismul din Defileul Dunării.

    Stânca are o înălțime de 7 m și marchează intrarea în defileu. Denumirea s-ar părea că i-a fost dată de turci, "Baba Kayasi" însemnând "Stânca Tatălui". Stânca seamănă cu două degete îndreptate spre cer. În trecut, în scopul controlului traficului pe Dunăre, de stâncă erau legate lanțuri atât de pe malul drept, de la Cetatea Golubac, cât și de pe malul stâng, de la Cetatea Ladislau. În legătură cu aceste locuri, au circulat mai multe legende. Dacă ați ajuns cu lectura până aici și dacă încă mai aveți răbdare, vă povestesc două dintre ele.

    O legendă spune că, în vremea când Cetatea Golubac era stăpânită de turci, iar Cetatea Ladislau (ale cărei urme se văd și astăzi la Coronini) era a creștinilor, un tânăr creștin se îndrăgostește de o preafrumoasă cadână a pașei de la Golubac. O răpește, se întoarce cu ea la cetatea de la Coronini și - împreună cu oștenii - pune de o petrecere. Petrec ei toată noaptea, dar, în zori, pașa supărat năvălește cu oamenii lui în cetatea creștină și-i ucide pe toți. Cadâna necredincioasă și tânărul ei iubit sunt legați cu lanțuri de Stânca Baba Caia și lăsați să moară acolo. Îndurându-se de chinul lor, Dumnezeu i-a prefăcut în stane de piatră.

    O altă legendă are ca personaje un moș cu baba lui cea rea de gură. Moșul susținând că iarba se cosește, iar baba Caia că iarba se tunde cu foarfeca, a izbucnit un scandal încheiat cu azvârlirea babei în Dunăre. Chiar în acele condiții, îndârjită și neclintită în convingerea ei, baba Caia ridică două degete deasupra apei imitând foarfeca. Imaginația populară spune că cele două degete s-au transformat în Stânca Baba Caia.

    Revenind la realitate, trebuie spus că pe stânca de la Coronini - un reper pentru navigatori - se află o cruce și un far, precum și alte însemne de ghidare.

    Dacă ați ajuns la Moldova Nouă - vezi impresii - primul oraș de pe cursul românesc al Dunării, dacă nu sunteți interesați de cele câteva edificii vechi din centru, puteți face o plimbare cu barca până în Ostrovul lui Decebal să vedeți caii sălbatici. De la Moldova Nouă valea parcă se mai lărgește. Cale de vreo 30 km, în drum spre Baziaș - vezi impresii - trecem prin câteva sate cu populație preponderent sârbă, iar la Baziaș - modestul sat uitat de lume, acolo unde Dunărea intră pe teritoriul României, vedem și o mănăstire sârbească - Mănăstirea ortodoxă sârbă "Sf. Sava".

    Final...

    De la Orșova până la Baziaș am străbătut un drum de 130 km, un drum frumos și interesant presărat cu tot felul de atracții turistice. Un măiestuos curs de apă, orașe, sate, peșteri, cetăți, mănăstiri, monumente, muzee, pensiuni, restaurante..., de toate. În cele de mai sus, am căutat să prezint câteva dintre atracțiile înșiruite pe firul Dunării, de la Orșova și până la Baziaș, dar - cu siguranță - mai sunt și altele. Dacă le descoperiți, dacă aflați și alte legende ale locurilor prin care veți trece, povestiți-ne și nouă!

    Articol încărcat de iulianic in [11.09.2019 / 22:29:17]

    [validat & publicat in 12.09.19 / 08:46:18]

  • VIZUALIZĂRI: 279
  • Foto atașate (se deschid în pg nouă)

    + 40 alte poze Vezi pozele

    EVIDENTIAȚI IMPRESIILE CU ADEVĂRAT UTILE!
    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std)    26100 PMA (din 29 voturi) show/hide
    NOTĂ: Datorită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

    VOTEAZĂ ŞI TU!

    F.UTIL/F.BUNUTIL/BUNNU-MI PLACE

  • Ai fost acolo? - Scrie impresii / Incarcă foto
  • Dorești să întrebi/discuți ceva referitor la impresiile încărcate de "iulianic"? - folosește rubrica Ecouri (de mai jos)
  • 6 ecouri scrise până acum la acest articol. ASCUNDE / ARATĂ ecourile

    ECOURI SCRISE LA ACEST ARTICOL:
    nelu73 » mesaj pers
    [12.09.19 - 09:01:18]

       Buna, mi-ați trezit niște amintiri foarte frumoase petrecute in luna Martie cand am participat la întrunirea AFA de la Herculane. Atunci am avut ocazia de a opta pentru excursie la Clisura Dunarii, a fost foarte fain și cu multe emoții mai ales la plimbarea cu barca pe Dunăre

        la Cazane, cand vremea s-a schimbat brusc si au aparut niste valuri imense, am scris despre asta. Am mai fost și la manastirea sf Ana si Mraconia. O zi bună!


    Puteți EVALUA ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
    [punctaj crt: 50 (pma.std) + 600 PMA (din 2 voturi)]
    webmaster » mesaj pers
    [12.09.19 - 10:05:37]

       Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.


    iulianic CONSILIER AFA / ROMÂNIA » mesaj pers
    [12.09.19 - 10:15:39]

       @nelu73: Nu am fost la Întâlnirea AFA de la Herculane, dar sunt la curent cu faptul că s-a făcut o excursie în Clisura Dunării. Deși am considerat cam " periculos" a scrie despre Clisura Dunării după ce au fost acolo atât de mulți membri AFA, buni observatori și buni scriitori. Am cutezat în cele din urmă pentru că voiam să închei așa cum se cuvine un capitol - călătoria în primul sector al cursului inferior al Dunării, Defileul Baziaș - Orșova.

       Am citit și despre plimbarea cu barca pe Dunăre pe care ați făcut-o, plină de emoții, de neprevăzut așa cum e și vremea în luna martie.

       Călătorii frumoase, cu vreme bună, oriunde și oricând!


    Puteți EVALUA ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
    [punctaj crt: 50 (pma.std) + 300 PMA (din 1 voturi)]
    ungureanica » mesaj pers
    [13.09.19 - 13:45:32]

       Foarte frumos și educativ articol. Vă mulțumim pentru cuvintele de laudă aduse acestei zone și vă așteptăm cu drag să reveniți pe aceste meleaguri. Am urmărit cu interes periplul dumneavoastră de-a lungul Dunării, în descoperirea tuturor orașelor de pe malul acesteia. Inedită și interesantă idee. Salutări din Banat și o zi faină!


    Puteți EVALUA ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
    [punctaj crt: 50 (pma.std) + 600 PMA (din 2 voturi)]
    ungureanica » mesaj pers
    [13.09.19 - 13:49:55]

       Și o completare, dacă îmi permiteți. O moară de apă din Sichevița se poate vedea, restaurată, la Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului, în zona morilor de apă.


    iulianic CONSILIER AFA / ROMÂNIA » mesaj pers
    [13.09.19 - 16:28:34]

       @ungureanica: Mulțumesc pentru ecouri, pentru completări și pentru salutările din Banat!

       Ideea vizitării tuturor orașelor de la Dunăre mi-a venit mai de mult. Citisem undeva că pe malul românesc al Dunării sunt 18 orașe. Vizitându-le, studiind și harta, eu am descoperit 19. Bechet care nu era inclus în lista celor 18, este și el oraș. Am reușit să le văd pe toate și – în plus – câteva sate interesante de la mal de Dunăre.

       Referitor la completare… " dacă îmi permiteți. " Ei, cum să nu permit, ba chiar mă bucur când cineva vine cu o completare. Sunt atâtea lucruri pe care nu le știu… Femeia aceea din Sichevița n-a știut să ne spună decât că multe mori s-au stricat și au dispărut. Că ele mai sunt valorificate prin recondiționare și expunere în muzee e foarte bine. Nu toată lumea poate ajunge să vadă aceste mori acolo unde au fost construite acum mai bine de 100 de ani.


    Puteți EVALUA ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
    [punctaj crt: 50 (pma.std) + 600 PMA (din 2 voturi)]

    6 ecouri scrise până acum la acest articol. ASCUNDE ECOURILE


    Data ultimei actualizări (CACHE): 14.10.19 -- 16:53:07

    Pentru a accesa versiunea curentă, „la secundă” -- logați-vă (mai jos) sau creați-vă cont


    AVEȚI cont pe AFA? — vă puteți autentifica mai jos

    UTILIZATOR
    PAROLA

    Dacă nu mai tineți minte numele sau parola - folosiți facilitatea "Recuperare date cont"

    Nu aveți cont pe sait? — vă puteți crea rapid unul: click aici

    Alte impresii din această destinaţie:
    VEZI toate impresiile scrise despre această destinaţie
    TOP

    versiunea DESKTOP (non-mobile) # HOME (mobile)

    pagină generată in 0.0820498466492 sec