Trei stele corecte, nu ne-a lipsit nimic. Intrarea se face prin restaurant, tot acolo e şi recepţia, ceea ce e puţin derutant. Pentru un comision de 3 euro/bilet, se pot rezerva bilete pentru vizitarea castelelor, le comanzi de pe o zi pe alta şi le ridici dimineaţa de la recepţie. Când te cazezi, ţi se propune această variantă, evident nu ţi se spune diferenţa de preţ dacă ţi-ai lua biletele singur de la oficiul de turism, care este chiar lângă hotel. Mai că m-aş fi [...] — citește

Poate ca suna puțin melodramatic, dar așa a fost și viața regelui Ludvig al II lea. Ca sa înțelegem puțin mai bine acest castel ar trebui sa stim mai întâi cate ceva din viața lui. Așadar Ludwig al II-lea (am sa ii pastrez varianta germana a numelui si nu Ludovic al II-lea) s-a nascut la Palatul Nymphenburg (pe care l-am vizitat doar in exterior si gradinile, o sa ii vina si lui vremea) in august 1845 si a decedat (in conditii inca nu foarte bine lamurite) in iunie 1886. A fost rege [...] — citește

„Noua lebădă de piatră" a regelui nebun Ludwig II al Barbariei a fost ridicat în cinstea lui Richard Wagner, pentru care regele făcuse o pasiune. E un palat de poveste în care regele nu a stat decât 172 zile și care a costat 6,2 milioane mărci de aur, o parte din bani fiind împrumutați de la regatul rival, Prusia. Nici Wagner nu s-a bucurat de el deoarece a murit înainte de finalizarea lui. Ludwig a fost declarat nebun de către familie, detronat și închis în arest la [...] — citește

Am fost intr-un circuit Austria-Germania care a inclus si vizitarea acestor 2 castele. Am vizitat intai castelul Hohenschwangau si apoi Neuschwanstein. Tin sa precizez ca biletele au fost achizitionate de agentia de turism avand ore de intrare in functie de ghidul in limba care se face turul. Daca veniti pe cont propriu cred ca recomandat este sa va achizitionati biletele de pe internet. Era o coada imensa la liber. Ora in functie de ghidul pe care -l doriti vorbitor (engleza, franceza, [...] — citește

Dupa ce am vizitat Castelul Neuschwanstein- (vezi impresii) parca nici foame nu ne mai era desi trecuse ora pranzului de mult. Era in jur de ora 14:00 sau 14:30 si ne-am dat seama ca nu am mancat nimic. Am coborat incetisor, lasand castelul in urma si in drum spre parcare am vazut un restaurant care arata deosebit, in stil rustic bavarian. Mi-am dat seama ca trebuie sa fie destul de renumit acest restaurant deoarece era plin. Prietenii nostri mai fusesera in acel resturant si au spus ca este [...] — citește