GRAD SATISFACȚIE
TIPĂREȘTEPentru a mai înveseli puțin atmosfera (vezi impresii, vezi impresii), am să vă povestesc ce am făcut eu anul trecut pe această plajă minunată.
După experiența cu vasul de croazieră care ne-a tras țeapă cu Egremni, toată lumea dorea să viziteze adorata plajă, dar să ”șunteze” treptele, câteva sute, nu glumă. Eu aveam condiție fizică, nu-mi păsa, am știut unde merg în vacanță, m-am antrenat zilnic.
Mă interesez și aflu că din Vassiliki la ora 10 dimineața, într-o singură zi din săptămână, pleacă un taxi-boat spre Egremni. Anunț grupul, toată lumea zice ok, mai puțin familia mea care nu concepea să se mai urce pe o ambarcațiune.
Vine ziua cu pricina, lumea se trezește pe la 8, eu eram deja sătulă de plajă, țigări și cafele, aproape toți se pregătesc de plecare, mai puțin băieții mei și soțul unei prietene care era operat la genunchi.
Mă mânca pielea, ca de obicei, nu aveam stare. Cum sunt plină de idei și surprize, zic și eu băieților că ar fi bine să surprindem grupul, când ei ajung la Egremni, noi să fim tolăniți deja pe șezlonuri și să le facem în ciudă. Nu știam ce și cum era acolo, dar visam de ani de zile să merg și nu acceptam ideea de a renunța. Conving oamenii, ne echipăm, luăm mașina și alergăm spre vest, noi fiind cazați în Nidri.
Drumul ok până începem coborârea cu mașina spre plajă, spre parcare. Denivelări, praf, primesc cuvinte de dulce, că de, se prăfuia mașina. Noroc că avem un tanc, altfel mi-o luam și pe tema asta. Loc de parcare, pauză. Mă agit un pic, vorbesc cu nenea responsabil cu parcarea, îmi gasește un loc pentru tanc, caut pietroaie pentru roți-așa aveam dispoziție, parcăm, lumea e fericită. Continuăm drumul pe jos, prin praf și multe pietre, sunt iar ”lăudată” pentru inițiativă, pe dreapta văd o terasă modestă, cu prețuri măricele, începem să coborâm. E totul bine, conform planului meu. Prietenul nostru e fericit că-și va întâlni soția și copilul, ei plecaseră cu vaporașul vesel din Vassiliki spre vestita plajă.
Peisajul îmi tăia respirația, soarele îmi ardea pielea. Ajunsă la destinație, sunt ușor dezamăgită. De ce? Păi, lipsă nisip, apă adâncă, curenți puternici, o terasă urâțică, cu prețuri frumușele, șezlonguri scumpe, multe pietricele, adică să vă explic: nu puteai merge pe plajă prea mult, te afundai până la glezne în pietriș. Mamă, ce mi-au auzit urechile! Ce de cuvinte drăguțe din partea unora! Cum să fac eu, să ajung în capătul celălalt al plajei, prin nenorocitul de pietriș, alături de omul căruia i-am promis că-și întâlnește familia acolo, că o surprinde într-un mod plăcut? Soțul și copilul îmi spun că ei rămân pe loc, nici un pas nu mai văd din partea lor, eu îmi iau prietenul și încet-încet mergem spre capătul celălalt unde vasul poposea timp de 2 ore. El era operat, nu putea urca treptele, trebuia să ajungem la vaporaș pentru a se îmbarca alături de familie, nu putea și nu avea voie să urce acele trepte. După mult timp, parcă o eternitate, prin lupta cu pietricelele, reușim să ajungem la stâncile mari ale plajei, unde ne-am relaxat puțin la umbră, pe o bucățică de plajă, foarte solicitată de turiști. Nici acolo nu era prea mult nisip.
Se aude zgomotul sirenei vaporului, chema oamenii la bord, îmi iau la revedere de la toți, rămân îngrozită de drumul pe care urma să-l fac la întoarcere. Nu mă doboară pe mine nimeni și nimic, mă încurajez singurică, norocul meu a fost că am avut papucii din piele pentru că dacă aveam șlapi, o... încurcam rău. Să vă spun că toate pitricelele, sute, mii, miliarde, mă incomodau? La fiecare pas făcut, pietrele din papuci îmi provocau o mare durere în tălpi. La un moment dat trec pe lângă un cuplu tânăr, ea era despuiată, el nu, făceau și ei plajă! Adică eu eram în costum de baie, ea era... frumoasă foc! El o admira și nu știu mai departe, că aveam o treabă importantă de făcut. Într-un final, ajung la băieți, aceștia se amuză pe seama mea, beau o bere rece, fumez, mă pun pe sezlong la umbră și adorm fără vise.
Când mă trezesc, le povestesc tot, adică despre fata despuiată, despre prieteni, vapor, pietre, despre pielea arsă. Copilul se oftică, ia camera de filmat, speră ca, mărind zoom-ul va vedea ceva frumos. Nu se vedea nimic deosebit, vă dați seama ce departe am fost eu, ce chinuri am îndurat. Nu cred să fi făcut cineva ceea ce am făcut eu, adică să meargă de la un capăt la altul, pe o plajă fără nisip. Cine a fost acolo, știe despre ce vorbesc.
Acum, aflând vestea că a dispărut plaja, sunt tristă. Așa cum era, era unică, pietrele străluceau în lumina soarelui, am făcut câteva ședințe foto acolo-foarte reușite, sunt fericită că am avut șansa de a vizita acel loc minunat.
Cum am urcat scările? Eu-simplu, băiatul ușor, soțul m-a bombănit și mi-a urat de dulce, mai făcea și pauze dese, mai bea și o gură de apă...
Mie nu mi s-au părut scările greu de urcat, cea mai grea porțiune a fost aceea dintre scări și parcare pentru că îmi alunecau papucii pe pietre, praful îmi intra în ochi, soarele făcea ravagii pe pielea mea.
Acum ce să zic, de recomandat nu prea mai am cum, că de, nu mai există plaja, dar vă pot face în ciudă cu pozele, pentru că EU AmFostAcolo!
Trimis de krisstinna in 20.11.15 11:06:26
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krisstinna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Plaje în Lefkada, LEFKADA" (deja existentă pe sait)
Am retras PMA la cererea autoarei. Fiind încărcat inițial la o rubrică off-topic autoarea nu a putut acorda note. Dacă dorește ne poate semnala printr-un ecou.
Rog așteptați...
mai veseli, va rog. plaja aia chiar nu a murit, nu mai credeti tot ce vedeti la tv...
@papone - Totuși este un fenomen natural, de netăgăduit. Eu am aflat despre ce s-a întâmplat acolo, la telejuranlul de azi, de la ora 14 (TVR-1). Așa cum a descris-o Cristina, plaja nu era cine știe ce. Dar acum o mai fi ceva?
@krisstinna -
Mi-au plăcut mult pozele postate.
„ Nu cred să fi făcut cineva ceea ce am făcut eu, adică să meargă de la un capăt la altul, pe o plajă fără nisip. Cine a fost acolo, știe despre ce vorbesc. ”
Eu nu am fost acolo, dar soluția cea mai simplă de a ajunge de la un capăt la altul al plajei era chiar în fața ta: pur și simplu înotai paralel cu țărmul. Ar fi fost mai ușor și pentru prietenul cu problema la genunchi.
@Mihai18 - M'a frend 
... N-a zis nimeni ca ala nu a fost fenomen natural. Dar de aici si pana la a canta prohodul unei plaje este drum lung. Muntele ala nu s-a mutat cu 15 metri mai inspre mare si nici nu s-a rupt in jumatate. Ce naiba, toata lumea crede in cele doar 5-10 cadre pozate intr-un anume unghi in intr-un nor de praf prezentat ca "moartea plajei, live"?
Acum fara nicio caterinca, dar grecii stiu foarte bine sa arunce o grenada intr-o scorbura, ca sa prezinte apoi rezultatul ca "pestera zeilor plajii" si sa vanda bilete si croaziere intr-acolo. Asa ca indiferent daca o plaja s-ar fi sinucis sau nu, astia o cloneaza si pana in mai e "mai asemanatoare" decat aia veche de o plange lumea. Tot grecii au un maslin care de vreo cateva zeci de ani nu mai imbatraneste, are tot 2000 si e cel mai batran din lume - dar nici de-ai naiba n-ar face un test cu izotop C14, sa-i afle varsta
Eu pun pariu cu fiecare in parte ca plaja va fi tot acolo, aproximativ asa cum se vede si acum in pozele vechi, fix anul viitor in luna mai.
Lefkada e o destinatie relativ noua aruncata in lupta turistica a grecilor, iar Egremni era peste 80% din atractia zonei si cea care aducea turisti. Daca cineva, cunoscand disperarea grecilor in a isi apara miturile si disperarea de a crea povesti din orice, crede ca Egremni a murit... se insala maxiiimmmm!!! Va fi o alta pasare phoenix, cu inca o poveste in spate.
Om trai si om vedea! Dar eu imi tin pariul.
PS: Si toate astea le scrie unul care n-ar vrea neaparat sa vada Egremni, dar daca ar putea, si-ar alege sa moara pe Navagio
Nu e dracu asa de negru.
Next summer Egkremni beach will be as spectacular as ever!
Să nu uităm că întreaga Eladă, cu tot ceea ce ne arată ea azi, e rodul chinurilor scoarței terestre de milenii încoace. Inclusiv ruinele orașelor și templelor antice.
Am asistat aproape în direct (și cu siguranță „în reluare”) la metamorfozarea Greciei. A dispărut ceva frumos - OK, nu-i bai, cu siguranță a apărut ceva interesant în altă parte, doar că încă nu s-a aflat.
Absolut offtopic (ca e maxim de avertisment)... Sunt convins ca unii au asistat si la disparitia dinozaurilor, pe incet-incet (ca sa fie si-n reluare), dar au promis sa nu vorbeasca si sa nu scrie despre asta... 
@papone - Dacă află grecii ce ați scris (afirmația cu grenada aruncată într-o scorbură pe care apoi o prezintă ca peștera zeilor plăjii) vă vor declara „persoana non grata” și nu o să mai călcați pe tărâmul frumoasei Elada.
Am avut parte de un supliciu similar pe plaja Myrtos din Kefalonia. Am traversat, desculț, aproape întreaga ei lungime, ca să văd grotele de la capătul sudic. Parțial am avut noroc de prezența unui podeț de lemn, deși cred că a fost mai degrabă ghinion, căci dacă n-ar fi fost podețul, mi-aș fi dat seama repede că am nevoie de papuci și n-aș fi plecat la drum desculț.
Supliciul a continuat cînd am vrut să fac o baie. Marea era lejer înfuriată, valurile de mărime medie, suficient cît să răscolească întreg prundișul de pe fund și să mă otînjească ritmic, pe la glezne și țurloaie, cu cîte o mînă de pietre rotunjite și semețe la fiecare val. Asta pe lîngă faptul că mișcarea apei și a pietrișului de sub tălpi îmi cereau eforturi acrobatice ca să mențin poziția bipedă. Am fost nevoit să abandonez bălăceala programată, pentru că nu am reușit nici măcar să intru în apă.
După vizite și pe Navagio sau Lalaria, am conchis că plajele astea fotogenice sînt bune de privit. În general, din larg sau de deasupra. Sau în poze. Calitatea lor principală e spectaculozitatea, nu confortul. M-am simțit mult mai bine pe plaje mai anonime și anoste.
Cît despre Egremni, sînt convins că în cîțiva ani natura o să așeze lucrurile la locul lor, o să spele pămîntul prăbușit și o să îngrămădească iarăși pietriș la baza falezei, iar plaja va renaște.
Oameni buni! Realitatea a confirmat: Egremni Beach nu mai este. Ce sa-i faci? Natura este crudă uneori. Chiar dacă printr-un miracol grecii refac plaja, aceasta nu va mai avea vechiul farmec. Acolo cel puțin vor pune indicatoare de genul: ,,Aici a fost, cândva, Egremni. Paradisul dispărut al Lefkadei.
@krisstinna -
Buna... stiti cumva cum sunt plajele din Perigiali (hotel Nostos) si Ligia (Polixenis room) pt. ca acolo am facut rezervare si vreau sa ma hotarasc in functie de plaja la care ramin. ? De plaja din Ligia am auzit ca este cu pietre... cum este cea din Perigiali?
Multumesc si astept un raspuns. felicitari pt. articolul mai mult decat complet.
@dan sorin: Bună! Ambele plaje sunt... Adică mai mult nu sunt. Fâșii de pămànt. acoperite cu pietre, la margine de drum. Asta am văzut eu din mașină sau de pe atv. Nu am oprit pentru că nu mi s-a părut interesant. Mulțam de vizită și de apreciere!
Se ajunge acum (2016) pe Egremni doar cu vaporasul de croaziera. Nu mi s-a parut spectaculoasa, mai degraba periculoasa, malul ala tot sta sa se prabuseasca si pe ce a mai ramas din plaja. Apa e tot turcoaz, dar plina de valuri, agitata rau, laptoasa, nu vezi nimic din ea. Eu nu pot sa spun decat ca am bifat-o... Afteli si Agios Nikitas au fost incredibile! Am senzatia ca Egremni semana cu Porto Katsiki... dar s-ar putea sa ma insel.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Puțin... albastru unic de Lefkada — scris în 16.10.21 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 De ce iubim Lefkada. Part 5 — scris în 06.09.20 de onlyoctavian din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 De ce iubim Lefkada. Part 4 — scris în 06.09.20 de onlyoctavian din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 De ce iubim Lefkada. Part 2 — scris în 06.09.20 de onlyoctavian din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Lefkada – o perlă din coroana Eladei (2) Vamos a la Playa! (IV) — scris în 01.04.20 de Artiglio din HUNEDOARA - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Lefkada – o perlă din coroana Eladei (2) // Vamos a la Playa! (III) — scris în 14.03.20 de Artiglio din HUNEDOARA - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Lefkada – o perlă din coroana Eladei (2) // Vamos a la Playa! (II) — scris în 25.02.20 de Artiglio din HUNEDOARA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată