Peloponez – taram de legenda

TIPĂREȘTE

Pentru Peloponez, partea sudica a Greciei continentale, ne-am rezervat doua zile. Desi se vorbeste despre Peninsula Peloponez, in fapt - prin construirea Canalului Corint - Peloponezul a devenit insula, legaturile sale terestre cu Grecia continentala facandu-se la est peste acest canal, iar la nord pe podul Rio-Antirio. In circuitul nostru am folosit ambele cai. Venind dinspre Atena, am traversat Canalul Corint - canal artificial construit in 1881-1883 care leaga Golful Corint din Marea Ionica de Golful Saronic din Marea Egee. Pietonal, pe pod, am trecut peste canalul care sectioneaza Istmul Corint separand Peloponezul de restul Greciei. Latimea sa de numai 21 de metri, pare mult mai mica din cauza inaltimii ametitoare la care se afla podul.

Pentru a ajunge la Patras, mai simplu ar fi fost sa urmam drumul de-a lungul coastei spre nord, nord-vest, dar cum un circuit nu inseamna nici graba si nici drumul cel mai scurt, am continuat spre sud la Epidauros, apoi spre vest la Nafplio si Micene.

Epidauros, un mic oras al Greciei antice situat in Golful Saronic, in mitologie este considerat locul de nastere al fiului lui Apollo, Asclepios. Epidaurus este cunoscut pentru sanctuarul sau situat la aprox. 7 km de oras, precum si pentru teatrul care functioneaza si in prezent. Celebru pentru acustica sa deosebita, in centrul scenei are un disc de piatra. Se spune ca cel care sta pe acest disc poate fi auzit chiar din locurile cele mai indepartate ale amfiteatrului atunci cand respira profund. Eu am incercat sa fredonez ceva in speranta ca-mi voi auzi ecoul, dar… nu. Tot aici am vizitat un muzeu arheologic ce adaposteste foarte multe statui si fragmente ale vestigiilor antice din marmura si piatra, foarte atent lucrate. Leandrii in floare – roz, alb, portocalii, galbeni si visinii - o adevarata padure, au fost o desfatare pentru mine care indragesc atat de mult vegetatia mediteraneeana.

Nafplio – ramas in istorie ca prima capitala a Greciei moderne, este un muzeu in aer liber, un oras plin de istorie si legenda. Se spune ca intemeietorul orasului a fost Nauplios, fiul lui Poseidon.

O plimbare pe faleza ne-a dat prilejul de a admira de la distanta Cetatea Palamidi construita de venetieni in 1686-1714. Situata deasupra orasului Nafplio, cetatea a fost construita in scop de aparare. Intr-o stare foarte buna de conservare, cetatea poate fi vizitata, dar timpul scurt si mai ales cele 999 de trepte care trebuie urcate, ne-au descurajat. In legatura cu numarul de trepte, ghizii tin sa precizeze ca desi uneori se vehiculeaza ideea ca sunt 1000 de trepte, alteori ca sunt doar 900, in realitate ar fi 857. Daca le-as urca pe indelete, fara grija timpului care trece, eu le-as numara si as elimina aceasta ambiguitate cel putin pentru mine. Oricum, de retinut este ca sunt multe si ca – in afara de timp – pentru a ajunge sus este necesara o oarecare conditie fizica. Am aflat ca pe celalalt versant, un drumeag de 3 km inlesneste si accesul cu masina.

Fortareata de pe insula Burtzi, de langa Nafplio, construita de venetieni pentru a proteja portul de atacurile piratilor, este vizibila de pe faleza. Un timp inchisoare, in prezent muzeu, fortareata are si acum tunurile in pozitie de lupta, cu gurile de tragere indreptate catre larg. N-am vizitat-o in interior din acelasi motiv – timpul, dar am admirat-o din departare, in larg, intinsa cat toata insula. Privelistea este interesanta, fortareata parca rasarind din apa.

Micene, in prezent un sit arheologic, in antichitate era unul dintre cele mai importante centre ale civilizatiei grecesti. Perioada 1600 i. H. -1100 i. H. este denumita miceneana, recunoscandu-se prin aceasta importanta orasului.

Cetatea Micene, o fortificatie militara situata pe o inaltime (ca mai toate constructiile de acest gen), era de necucerit datorita pozitiei sale. Intrarea in cetate se facea prin Poarta Leilor, denumita astfel dupa cei doi lei sculptati la intrare. Langa poarta se afla Agora, piata in care aveau loc intalnirile cetatenilor.

In interiorul zidurilor s-au construit temple si morminte regale. Arheologii au descoperit in mormintele circulare, acoperite cu cupole, arme, vase de bronz, bijuterii, masti mortuare. In 1879 a fost decoperit sub Agora cetatii un mormant-galerie frumos decorat care continea trupul unui conducator (probabil Atreu). Pentru obiectele pretioase descoperite acolo, a fost numit fara probe certe, Comoara lui Atreu sau Mormantul lui Agamemnon. Pe noi, ca turisti, mai putin ne-a interesat daca mormantul este sau nu al lui Agamemnon. Mai mult decat rigurozitatea stiintifica, importanta ni s-a parut privelistea relicvelor si fiorul transpunerii – chiar si numai pentru cateva clipe – intr-o lume atat de veche.

In periplul nostru prin Peloponez, am trecut prin Sparta oprindu-ne doar langa stadion, la statuia lui Leonida, faimosul rege spartan victorios la Termopile. Sparta - orasul-stat din Grecia antica, era caracterizat prin razboaie sangeroase si atrocitati devenite traditie. Nou-nascutii erau ucisi fara mila daca se aprecia ca se vor dezvolta ca oameni inapti pentru razboaie.

Am continuat de-a lungul coastei estice, iar seara am ajuns si ne-am cazat in Pyrgos, un mic orasel situat in vestul Peloponezului, aproape de Marea Ionica. Aflat la mai putin de 100 km de Patras si foarte aproape de Olympia, obiectivele noastre pentru urmatoarea zi, Pyrgos a fost bine ales ca punct de popas pentru noapte. Pentru cei interesati adaug ca din Pyrgos exista legaturi pe calea ferata la Olympia sau alte orase. De asemenea, sunt autobuze cu curse regulate spre Patras, Ioanina, Atena sau Salonic.

Primul obiectiv al zilei a fost Olympia, sanctuar al Greciei antice, ramas in istorie ca loc de desfasurare a primelor Jocuri Olimpice - parte a unei sarbatori religioase in onoarea lui Zeus, stapanul suprem.

Intr-un cadru natural, impadurit, aveam sa descoperim reminiscentele multor cladiri antice, incinta sacra cu Templul lui Zeus, Templul Herei si altarul de sacrificii. Foarte aproape de Templul lui Zeus, care adaposteste statuia gigantica a lui Zeus executata de Pheidias, in urma escavatiilor a fost descoperit si atelierul de lucru al sculptorului. Foarte multe din obiectele scoase la iveala de arheologi pot fi admirate in muzeul care, noua ne-a oferit intrare gratuita.

Din nou in autocar, am continuat spre Patras, cel mai mare oras din Peloponez care - prin deschiderea catre golf - este considerat poarta occidentala a Greciei. Podul Rio-Antirrio uneste Rio, suburbia estica a Patrasului, cu orasul Antirrio. Acest pod reprezinta a doua cale de comunicatie intre Peloponez si Grecia continentala, dupa Canalul Corint.

Pentru noi Patras a fost doar un oras de tranzit, aici ramanand numai cateva ore pentru a vedea Biserica Sf. Apostol Andrei, apoi pentru a ne imbarca pe feribotul cu destinatia Corfu.

Biserica Sfantul Apostol Andrei, cea mai mare biserica bizantina din Balcani, este ridicata pe locul martiriului Sfantului Apostol Andrei, propovaduitorul invataturii lui Hristos. Acest sfant, praznuit de crestini la 30 noiembrie, este ocrotitorul orasului Patras. De asemenea, pentru ca a crestinat poporul din Scytia Minor – Dobrogea de azi, este considerat si ocrotitorul Romaniei.

Langa biserica veche se afla grota in care a salasluit Sfantul Andrei, loc in care credinciosii vin cu mare evlavie. Am coborat in aceasta grota si am luat apa sfintita.

Turla principala a noii biserici are 46 metri inaltime si sustine o cruce inalta, placata cu aur. Pe celelalte turle, biserica mai are 12 cruci mai mici. Ni s-a atras atentia asupra simbolisticii acestor cruci: Hristos cu cei doisprezece Apostoli. Biserica, cu picturi bizantine si multe icoane, cu catapeteasma si policandre impresionante, detine moastele Sf. Apostol Andrei (numai capul) aduse in septembrie 1964 de la Basilica San Pietro din Roma si crucea in forma de X pe care sfantul a fost rastignit.

Parasind Peloponezul, imbarcati cu tot cu autocar pe feribotul EΛENH, am pornit pe Marea Ionica inspre Corfu.

---

VIZUALIZĂRI: 4510 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI