I - Reichertshausen

TIPĂREȘTE

Reichertshausen este locul unde am fost cazata in vacanta mea din Germania. A fost, pot spune primul contact cu Germania (in afara de vizita mea anterioara in Dresda de acum cativa ani). Nu stiam exact la ce sa ma astept deoarece este un loc necunoscut de multi, un orasel unde probabil turistii romani nici nu merg.

Eu am avut noroc sa fiu cazata in Reichertshausen si sa stau atatea zile intr-un orasel spendid.

Dar, sa incepem cu inceptul si anume ce este si unde se afla Reichertshausen?

Reichertshausen este o comună din landul Bavaria. Mie imi place mai mult sa ii spun orasel... micut, dragut si cochet.

Face parte din districtul Pfaffenhofen și este aproape de A9 și între München și Ingolstadt.

Populatia acestui orasel nu este numeroasa dar este extrem de prietenoasa. De fiecare data cand ne plimbam pe strazi, fie ca treceam pe langa copii, elevi, studenti, oameni tineri sau mai in varsta, politisti sau vazantori, toti ne salutau cu placere si foarte respectuosi.

Era clar ca nu ma incadram in peisaj si ca eram turista... nu vorbesc germana si se vedea de la o posta ca nu sunt localnica. Dar acesti oameni erau extrem de amabili si nu ma asteptam sa fiu salutata de oricine pe strada. Am mai patit asta in Franta si chiar si in Casablanca, dar totusi a fost o surpriza placuta.

Mi-au placut foarte mult casele din Reichertshausen. Extrem de cochete, moderne si ingrijite. Se vede ca in zona traiesc numai oameni... instariti. Vile de-a dreptul, una langa cealalta. Majoritatea caselor/ vilelor au panouri solare. Din cate am inteles statul ii ajuta pe nemti desi ei trebuie sa aiba bani pentru a pune panourile solare, investitia si-o recupereaza pe urma. Strazile, extrem de curate.

De asemenea, un lucru interesant pe care l-am aflat a fost ca locuitorii din acest orasel sunt practic obligati sa recicleze. Exista o firma care colecteaza deseurile. Unii localnici isi duc singuri la reciclat produsele.

In oras, aproape de padure este un parc pentru copii, extrem de frumos amenajat.

De asemenea au si un cimitir in oras, care este extrem de ingrijit. Cei care nu au timp sa isi ingrijeasca mormintele trebuie sa angajeze pe cineva, altfel risca amenzi. Cei mai multi apeleaza la o florarie, care sa se ocupe de morminte.

Au fost multe lucruri interesante pe care le-am aflat stand acolo.

In oras este si o mica gara, ce face legatura cu majoritatea oraselor importante din Germania. In Munchen se ajunge in aprox 30 de minute cu trenul si calatoria costa 10 euro un drum de persoana. Un pret cam... piperat pot spune.

Alte mijloace de transport nu exista! Nu au autobuze care sa mearga nici pana in Pfaffenhofen. Daca doriti sa „iesiti” din acest oras trebuie fie sa luati trenul, fie sa aveti masina la dispozitie.

Obiective turistice

Nu cred ca prea exista obiective turistice in acest oras desi sunt vreo 2 hoteluri micute unde turistii se pot caza.

Cel mai important punct al orasului este Biserica Sf. Stefan (St. Stephen sau Kirche St. Stephanus).

Se presupune ca aceasta biserica a fost mentionata pentru prima oara in 779 pentru prima data. In 1901 biserica a fost renovata si restaurata si practic i s-a insuflat un stil neo-romanic.

Acoperișul bisericii și turla au fost din nou constuite in 1924, interiorul a fost restaurat în 1929. Bombardamentele din 1944 au avariat biserica din nou. Biserica a fost supusa din nou unei alte renovari în 1949. In 1957, biserica a primit un nou altar înalt cu ferestre laterale și plafoane pictate.

Aspectul actual al parohiei isi originea după o renovare exterioară și interioară temeinică dupa ce toate datele si pozele au fost culese cuprinzand anii 1980-1981.

Altarul principal este dedicat patronului Sfântul Ștefan. In stânga este Sf. Ioan Botezătorul iar in dreapta Sf. Wolfgang. Altarul din partea stanga o infatiseaza pe Fecioara Maria cu Pruncul.

Pe peretele sudic al bisericii atârnă un crucifix mare, cu Maica Durerii și cu Sf Ioan care dateaza din 1700. Picturile de pe tavan infatiseaza scene din Noul Testament create de artistul Pfaffenhofener Michael P. Weingartner in 1957.

Vechea orgă, care fusese construită în 1849, în 1892 reparata, iar in 1902, biserica a primit o noua orga.

In afara de aceasta biserica extrem de interesanta si frumoasa pot spune, in Reichertshausen am mai descoperit un castel, care de la departare arata minunat dar am fost putin dezamagita sa aflu ca acesta este in paragina si nu se poate vizita. Garduri mari erau puse de jur imprejurul castelului si nu permitea accesul inauntru.

Castelul, care este construit in stil gotic are o istorie destul de interesanta.

In 1334 castelul a fost locuit de catre Louis Pütrich, un cetățean din Munchen. In 1347 castelul a fost vandut Împăratului Ludovic al Bavariei. Descendent lui Jakob Pütrich a posedat, de asemenea, la un moment dat castelul.

In 1607 baronii Weichs au fost proprietarii castelului. Dupa 1840 familia Cetto a intrat in posesia castelului, pana in prezent ei detinand acest castel (descendentii familiei Cetto).

A fost renovat in 1970 cand au fost descoperite fresce gotice.

In apropierea castelului este si un teren de golf si un azil de batrani. Daca nu ni s-ar fi spus ca acela este azil de barani as fi crezut ca este o pensiune/hotel.

Oraselul Reichertshausen este strabatut de catre raul Ilm.

Shopping

In Reichertshausen nu sunt multe magazine. Este un magazin Edeka (cu preturi ceva mai ridicate decat la alte Edeka din alte orase mai mari), o farmacie, o macelarie, cateva cafenele si cam atat. Intr-o zi am mers pe jos pana in Ilmmünster (un orasel ca si Reichertshausen, aflat la vreo 2,5 km de acesta). Am mers pe jos deoarece au un drum separat de drumul principal, special pentru biciclisti. Astfel, poate fi folosit si de catre „pietoni”. Drumul nu mi s-a parut lung. In Ilmmünster am mers pentru supermarketul Netto, care are preturi mult mai bune decat cei de la Edeka.

Va spun sincer ca nu credeam vreodata ca o sa stau intr-un orasel german, ca o sa imi fac atatea amintiri frumoase in Reichertshausen, un oras despre care nici macar nu auzisem.

Nu stiu daca dvs veti ajunge vreodata aici (nici eu nu credeam asta) dar nu se stie niciodata cand o sa va „loviti” de acest oras.

---

VIZUALIZĂRI: 1554 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI