Nici vulturii nu mai sunt ce erau odata

TIPĂREȘTE

Am fost acum multi ani intr-o excursie in Austria. Atunci ghidul ne-a pus sa alegem prin vot, sa facem o vizita la Kaiservilla, resedinta de vara a lui Franz Josef sau la Berchtesgaden, cuibul de vulturi a lui Hitler. Nu era timp pentru amandoua. S-a votat atunci pentru vila din Bad Ischen.

Acum am inclus in programul nostru si aceasta zona din sudul Germaniei.

Plecand din Zell am See, am trecut prin Saafelden, Lofer. Bad Reichenhall si dupa aproape 2 ore, incepeam urcusul abrupt din Berchtesgaden, spre parcarea unde aveam sa lasam masina.

Drumul pana in parcare dureaza 7-8 minute si este foarte solicitant pentru masina.

Parcarea de unde se pleaca spre Kehlsteinhaus sau Eagles Nest, este foarte mare. Se plateste cam 3 euro/zi,

Autobuzele asteptau cuminti in statie, ele pleaca in card, cred ca 5, pe un drum cu o singura banda. Pe la mijlocul drumului, intr-un loc largit, se asteapta cardul de autobuze care coboara.

Biletul ne-a costat 16 euro/pers, aici intrand, drumul cu autobuzul si cu liftul pana sus, la cabana.

Pentru cei slabi de inger, asezati-va in partea dreapta, drumul serpuieste pana sus, pe marginea unei prapastii, nu exagerez, dar cred, ca de vreo 500 m adancime.

Dupa ce am ajuns sus, prima grija este sa va rezervati ora de coborare. Eu zic ca peste 2 ore de la sosire este bine, in caz ca nu vreti sa mancati sus.

Dupa ce am primit stampila cu ora de plecare, am intrat intr-un tunel, lung de vreo 100 m, si ne-am asezat cuminti la coada, pentru liftul ce urca la Cuibul de vulturi.

Liftul este acelasi pe care il folosea si Hitler si urca 124 m, prin munte.

Cabana si drumul de acces au fost facute in 1938-1939, in 13 luni, totul fiind gata de ziua lui Hitler, pe 20 aprilie 1939.

Hitler a venit aici doar de cateva ori, profita din plin, acum, multimea de turisti veniti de peste tot.

Trebuie avut grija sa va planificati excursia aici, intr-o zi senina, ce se vede de sus intrece orice asteptare. Se vad foarte frumos lacurile Konigsee si Obersee, urmatorul obiectiv, bifat de noi,

Cabana aflata la 1834 m, este astazi restaurant, preturile sunt accesibile, se poate vedea inauntru si semineul facut cadou de Benito Musolini.

Am mai fi stat, sus in varful muntelui, dar nu aveam de pus la cale nici un razboi, iar lacurile mentionate mai sus, ne atrageau ca un magnet.

La coborare trageam asa un pic cu coada ochiului la prapastia din dreapta, si gandindu-ne ca, nu ne-om duce tocmai noi in jos (pardon, in sus), am ajuns in parcare. De acolo ne-am dat drumul, pana in oras. Jos iesea fum din placute, ce frana de motor... nici o sansa.

Din oras la un mare sens giratoriu, am carmit spre Konigsee, un lac de-un albastru infinit, pe care aveam sa ne dam cu vaporasul.

Am mai donat si aici 16,5 euro/pers, si ne-am urcat pe un vaporas micut, cu propulsie electrica, tocmai pentru a nu perturba ecosistemul. Citeam ca ar fi cel mai limpede lac de munte. E limpede tare, confirmam asta.

Lacul se afla intre munti, iar vaporasul are 3 statii, prima pe partea stanga, uirmatoarea la manastirea St Bartholomeu si ultima la Chalet, un loc cu un peisaj incantator, de unde dupa o plimbare de 15 minute am ajuns la un alt lac, Obersee, mai micut.

Pe drum, vaporasul s-a oprit, iar unul din membrii echipajului, a cantat putin la trompeta, ecoul auzindu-se foarte clar dupa circa 2 sec.

La capat de linie am coborat, am mers pana la celalalt lac, am facut poze si ne-am grabit spre debarcader, pentru a putea sa vedem si manastirea St. Bartholomeu.

Sa nu cumva sa pierdeti ultimul vaporas, va intoarceti inot la micutul orasel Konigsee.

Drumul de la debarcader pana la parcare, este printre restaurante cu miresme atragatoare si printre magazine cu suveniruri.

Relaxati, incantati peste masura de ce am vazut, precum si de niste carnati facuti pe gratar, ne-am intors pe acelasi drum, la pensiunea noastra din Zell am See.

---

VIZUALIZĂRI: 3470 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI