Singura cascada in interiorul muntelui vizitabila si amenajata din Europa

TIPĂREȘTE

15 Iulie 2010

Dupa ce ne-am adunat lucrurile din Camping Jungfrau, am pornit spre TRUMMELBACH FALLE. Drumul este foarte frumos, prin valea ingusta cu pereti abrupti si cu multe cascade. Am trecut si pe langa elicopterul care ne-a asurzit cu o seara inainte, am admirat casele frumoase de pe drum si dupa vreo 3 km iata-ne ajunsi in parcarea imensa de la cascada.

Ne-am echipat cu geci impermeabile si am pornit pe o alee inspre cascada, alee prin mijlocul unei pajisti cu o iarba impecabila si un verde cum numai in Elvetia il intalnesti.

Am ajuns si la casa, am platit 11 CHF de persoana, adica 22 CHF si ne-am indreptat spre liftul cu care am urcat prin munte, pret de cateva minute.

Bineinteles ca in lift am nimerit exact cu grupul imens de chinezi sau japonezi, cred ca acelesi grup erau, dupa mine toti seamana, despre care vorbeam alta data.

La intrare scria mare, copii trebuie tinuti de mana si parintii raspund de viata lor.

Cand am vazut asta a inceput sa-mi fie putin frica, desi in poze se vedea ca e bine amenajat si cu balustrade.

In lift, la oprire, ghidul grupului a facut o gluma. Le-a spus turistilor ca acum cand se va deschide usa, vor trebui sa urce pe scara care se vedea in fata, o scara abrupta care ducea nicaieri in intuneric, scara din aceea ca si cele de la tara cand te urci in copac. Toti au facut niste fete la cele auzite... Ghidul vorbea pe engleza si asa l-am inteles si noi. Domnul amabil si foarte hazliu, care ne ducea cu liftul a inceput sa rada si asa ne-am dat seama ca nu pe acolo trebuie sa mergem.

Dupa ce am iesit din lift, am facut loc grupului sa treca in fata, iar mie mi s-a facut o frica... Asa sentiment de mult nu am mai avut. Spuneam alta data ca eu nu am treaba, nu mi-e frica, chiar sunt nebuna dupa cascade, dar la cum suna totul... Se zguduia muntele, nu puteai povesti, nu se auzea nimic din cauza sunetului apei. Efectiv se misca pamantul sub picioare. De cand am copil am devenit mai fricoasa, tot timpul am impresia ca va pati ceva.

Imi venea sa ma intorc inapoi. Asa strangeam copilul in brate si nu stiu de ce pentru ca totul este foarte sigur, bine amenajat si balustrada e solida.

Cu greu mi-am facut curaj si am coborat niste scari la o platforma suspendata deasupra cascadei.

Trummelbachfalle are 10 caderi de apa cu un debit de 20000 de litri! PE SECUNDA!!! Va puteti imagina cu ce forta vine de pe munte? Apa cascadei vine de pe Eiger, Monch si Jungfrau, renumitul trio muntos, aducand 20200 de tone pe an de grohotis si bolovani.

Am facut niste poze, am filmat cum am filmat, acum rad cand vad, imi tremura mana... imi era frica sa ma aplec mai tare sa pot cuprinde tot si la un moment dat am uitat sa o opresc si am filmat scarile, peretii, ma rog.

Apoi am inceput sa urcam pe scarile frumos amenajate, betonate, pe un trotuar in interiorul muntelui, luminat si antiderapant. Este ceva unic, ceva formidabil, cum apa a creat o asemenea frumusete, pesteri, coturi, apa nu curge drept, ca orice cascada, pesteri, crevase prin care patrunde lumina creand o imagine feerica. Din loc in loc sunt amenajate platforme suspendate, unele la cat sa zic, un metru de apa? Nu stiu, nu m-am apropiat prea tare, din cauza senzatiei aceleia de frica, dar si pentru ca deja eram leoarca, desi aveam pelerina.

Nu stiu cate caderi de apa am vazut, dar stiu ca am urcat la scari... Chiar pana sus nu am fost.

La coborare am fost putin mai relaxata si am putut si eu admira in jur. Dar cei care urcau, cred ca aveau senzatia pe care am avut-o si eu, se vedea pe chipurile lor spaima si cu greu se apropiau de margine.

Pe moment stai si te gandesti ce mic e omul in fata naturii si cum aceasta cascada, care si-a croit drum prin munte, a putut fi amenajata asa incat sa o poata vizita oricine. Dupa cum spuneam accesul se face cu ajutorul unui lift prin munte.

Oare la noi turismul va fi vreodata, macar pe sfert de bine pus la punct ca si in Elvetia sau Austria?

Coborarea se face pe scari, unde se viziteaza si restul cascadei, dar cand am ajuns in dreptul liftului au aparut si prietenii nostri, chinezii, care au fost indrumati spre lift, asa ca ne-am lipit si noi de ei si nu am mai coborat pe jos.

Parcarea deja incepea sa se umple cu autocare si masini. Oare in cat timp se viziteaza cascada cand e multa lume, deoarece, noi la coborare a trebuit sa facem loc celor care urcau, pe alocuri trotuarul era mai ingust.

Sa vedeti, era un grup mare de ceva arabi, cum s-au echipat cu caciuli, manusi, fulare, parca erau pregatiti de urcare pe Jungfrau. Temperatura inauntru nu era foarte scazuta, dar poate cum ei traiesc in caldurile acelea, le e mai greu de suportat o temperatura mai mica.

La intrare este un restaurant, terasa si un magazin cu souveniruri.

Cu parere de rau ne-am urcat in masina, vroiam sa mai stam in acele superbe locuri, sa ma duc si eu cu un tren cu aburi, sa urc undeva pe munte, n-am avut noroc, plouase noaptea si era ceata, atatea si atatea sunt de facut si de vizitat in zona...

Dar eu mi-am dorit sa vad putin si din Zermatt si cum timpul era scurt, am pornit mai departe.

Am trecut din nou pe langa Camping Jungfrau, prin Lauterbrunnen, iar in Interlaken am oprit la un COOP intr-o gara, de unde sotul si-a luat un briceag pe care i-a gravat numele, a costat 10 CHF, parca.

Apoi ne-am indreptat spre LOTSCHBERG TUNNEL, despre care voi vorbi separat.

Pozele nu sunt foarte clare, ori e naspa aparatul, ori nu e setat ceva bine.

Pana ce vom prelucra filmarea atasez un filmulet de pe You Tube: http: //www. youtube. com/watch? v=rMKSbi43d38&feature=related

Sper ca acest filmulet sa va convinga sa vizitati TRUMMELBACHFALLE, daca sunteti prin zona.

VA URMA...

---

VIZUALIZĂRI: 3714 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI