Cu masina prin Balcani 1 - Drumul spre Muntenegru

TIPĂREȘTE

Drumul spre Muntenegru

Anul 2012 a fost pentru mine si familia mea un an atipic din punct de vedere turistic si anume:

-In locul circuitului intern cu care ne obisnuisem in ultimii ani, am preferat sejururi scurte sau weekend-uri prelungite in Delta Dunarii (Dunavatu de Jos), Covasna (Valea Crisului), Tara Hategului (Hateg) si Marginimea Sibiului (Gura Raului si Sebesul de Sus)

-dupa 3 ani de mers cu masina in Turcia, anul trecut am ales avionul pentru sejurul din Bodrum (Voyage Torba)

-a fost primul an din 2000 incoace cand am renuntat total la curele balneare (asta e o bila neagra pentru noi!)

-dupa 4 ani am hotarat sa facem un circuit extern cu masina, circuit care sa cuprinda si vreo 2-3 minisejururi pentru plaja si vizitat obiective locale.

Despre acesta din urma vreau sa va povestesc in randurile urmatoare

Dupa indelungi consultari ne-am oprit asupra peninsulei Balcanice, mai exact Muntenegru si Croatia, zona pe care n-o mai vizitasem pana acum si despre care auzisem cuvinte frumoase

. Asa ca intr-o dimineata calduroasa de iulie (mai exact pe 24.07.2012), eu, sotia, baiatul cel mic si un nepot de-al nostru am plecat spre Muntenegru (via Serbia).

Traseul pentru prima zi a fost urmatorul: Bucuresti-Pitesti-Craiova-Drobeta Turnu Severin-vama Portile de Fier 1-Kladovo-Negotin-Zajecar-Paracin-Krusevac-Kraljevo-Cacak-Uzice-Zlatibor (unde am dormit o noapte)

Drumul prin Romania

Chiar daca, de cateva ori pe an, cand mergem in Oltenia (zona Caracal, unde avem ceva rude) folosim ruta Alexandria-Rosiori, de data aceasta am hotarat sa mergem pe A1-Pitesti-Slatina-Craiova, chiar daca am plecat din sud-estul Bucurestiului iar pentru a iesi din oras ne-a luat ceva timp (asta si pentru faptul ca am plecat putin mai tarziu de cum am planificat, iar prin Militari se aglomerase deja).

Nu stiu daca mai tineti minte cat de secetoasa a fost vara anului trecut (cel putin in zona Bucuresti) !

Ei bine, de la Pitesti si pana am iesit din tara a plouat aproape intr-una, pe alocuri chiar torrential (in Slatina am luat-o prin centru deoarece n-am vazut drumul pe varianta!).

La Craiova am luat-o pe centura ca dealtfel si la Drobeta Turnu Severin, cu o oprire intermediara la OMV Strehaia unde am mancat si am alimentat.

Strehaia am traversat-o foarte greu din cauza lucrarilor-se circula pe o singura banda si erau semafoare.

Total km prin Romania: Bucuresti-Portile de Fier 1-cca 360 strabatuti cam in 5 ore de la plecarea de-acasa.

Traversarea in Serbia

Initial pentru drumul spre Muntenegru am luat in calcul si traversarea cu bacul de la Calafat la Vidin pentru ca reprezinta cea mai scurta varianta a drumului spre Zajecar, iar drumul se pare ca e destul de bun. Am renuntat dupa ce am citit cateva impresii despre traversarea cu bacul (aveam in minte vreo 2 experiente de la Silistra-Calarasi) din zona aceea, dar si pentru faptul ca nu stiam nimic despre vama bulgaro-sarba.

Eliminand aceasta varianta aveam alte 2-Portile de Fier 1 si Portile de Fier 2 situate cam la aceeasi distanta de Craiova (126 respectiv 130 km). Argumente de luat in calcul pentru ajungerea la Negotin:

1) Varianta Portile de Fier 1 este mai lunga cu circa 50 km pe teritoriul sarbesc, beneficiaza de un drum foarte bun (E70) cu exceptia localitatii Strehaia, vama este mai aglomerata datorita masinilor din judetul Caras Severin care sunt controlate datorita micului comert local.

Nu trebuie sa stati la aceste cozi daca exista!

2) Varianta Portile de Fier 2 chiar daca mai scurta prin Serbia, are un drum destul de prost pe teritoriul Romaniei, cu indicatoare putine sau deloc din cate am inteles si este posibil sa ofere o trecere mai lejera la vecinii nostrii

Nu cunosc amanunte despre drumul de la vama pana la Negotin, decat faptul ca este foarte scurt.

In ceea ce ne priveste am preferat varianta 1 si a decurs foarte repede atat la noi cat si la sarbi, unde se putea trece doar cu buletinul.

Chiar daca masina era pe firma nu i-a interest acest aspect (ca la turci de exemplu!) ci numai cartea verde.

Pana sa intram in vama noastra am schimbat lei in dinari la o casa de schimb aflata pe partea stanga (nu am retinut paritatea!).

Pe baraj se mergea pe o singura banda datorita TIR-urilor stationate pe sensul dinspre Serbia spre Romania-in sens invers niciunul!

La vama lor n-am intampinat nicio problema iar vamesii lor amabili si vorbitori de limba romana.

Drumul prin Serbia si cazarea intermediara

As imparti acest drum in 2 segmente din punct de vedere al sofatului si anume: pana la autostrada si dupa autostrada Belgrad-Nis.

Primul segment Portile de Fier 1-Kladovo-Negotin-Zajecar-Paracin este destul de ingust (comparabil cu un drum judetean de pe la noi) dar prezinta un asfalt destul de bun chiar daca pe alocuri peticit.

Asta pana la Zajecar unde se uneste cu drumul ce vine din Bulgaria, de la Vidin, loc unde soseaua se lateste iar asfaltul este de buna calitate.

Dealtfel portiunea Zajecar-Paracin se lucra de zor la latirea soselei si asfaltarea ei fara ca acest lucru sa faca circulatia greoaie.

Caracteristicile principale ale primului segment sunt urmatoarele:

-localitatile sunt rare si sunt ocolite de sosea

-drumul este foarte liber, cu o buna vizibilitate

-in prima parte are multe portiuni drepte, fiind zona de campie iar in a 2-a parte chiar daca urca treptat, serpentinele sunt foarte accesibile

-nu este un drum spectaculos mai ales pe primul tronson.

In dreptul localitatii Paracin am intrat pe autostrada Belgrad-Nis, am virat la stanga pe aceasta si am rulat circa 14 km dupa care am parasit-o in dreapta spre Krusevac. Incepand de aici urmeaza al 2-lea segment in viziunea mea deoarece circulatia se schimba radical:

-drumul este bun dar foarte aglomerat si trece prin majoritatea localitatilor-se evita cele foarte mari

-se merge pe valea Moravei de Vest iar traseul devine din ce in ce mai frumos.

-pe masura ce ne apropiem de Uzice urcam tot mai mult, serpentinele sunt mai dese iar drumul de-a dreptul spectaculos!

Am oprit in Uzice la ultimul OMV de pe teritoriul Serbiei pe drumul spre Muntenegru, am alimentat si am setat gps-ul pe destinatia Vila Zlatibor, locul unde urma sa innoptam.

La vreo 16 km de Uzice drumul se bifurca dar fara indicatoare care sa te avertizeze-in dreapta spre Sarajevo-Bosnia (care pare drumul principal) iar inainte spre Muntenegru lucru care m-a derutat putin mai ales ca se lasese intunericul iar ploaia (care a fost cu noi mai tot timpul) se intetise.

Statiunea Zlatibor, situata la peste 1000m altitudine, se aseamana cumva cu Poiana Brasov, dar spre deosebire de ultima, ofera o varietate de cazare mult mai mare, pentru toate buzunarele (logic, fiind si localitate de tranzit).

Noi am optat pentru un apartament cu 2 camere de la Vila Zlatibor, apartament cam inghesuit si comandat (ca sa ajungi la toaleta care se afla pe holisorul de la intrare trebuia sa trecem prin camera copiilor), rezervat prin booking.com la un pret de 40 de euro!!! (asa ca…ciocu mic!)

Amuzant a fost ca gps-ul ne-a dus in central statiunii la Hotel Zlatibor, cu parcare acoperita si conditii de vis dupa aspectul receptiei (am zis ca am dat lovitura!) dar receptionera ne-a adus cu picioarele pe pamant, luand legatura cu proprietara vilei care a trimis un taxi dupa noi.

Fiind tarziu, am servit masa la un restaurant mai degraba modest, dar curat, iar mancarea de buna calitate, la un prêt rezonabil iar cu ospatarita ne-am inteles in engleza (limba pe care proprietara n-o stapanea).

Tot langa vila se afla un supermarket mic, dat bine aprovizionat de unde am facut provizii a 2-a zi dimineata, la plecare.

La cativa km de Zlatibor, spre vama cu Muntenegru, am gasit pe partea dreapta un motel aflat pe un platou superb si unde am servit un mic-dejun foarte gustos din care nu a lipsit omleta, rosii, ardei, unt, branza si lapte, ultimele aprovizionate am impresia ca de la o stana din apropiere.

Dupa circa o ora, timp in care am servit si ceva sucuri si cafea in timp ce consultam hartile, am plecat spre Prijepolje, ultimul oras din Serbia, in drum spre Muntenegru, de aici avand 2 variante de traversat granita dintre cele 2 state a 3-a fiind Novi Pazar, si pentru care trebuia sa viram la stanga inca de la iesire din orasul Kraljevo.

Concluzii

Am ales varianta aceasta la dus (o varianta mult mai logica daca treceam vama pe la Portile de Fier 2) deoarece urma sa ne intoarcem acasa din nordul Croatiei (Rijeta-Opatija) iar cel mai scurt drum era prin Belgrad-Pozarevac-Veliko Gradiste-Golubac-Portile de Fier 1, traseu ce cuprinde si clisura Dunarii, partea sarbeasca si care este mult mai frumos decat cel pe care l-am facut noi la dus.

Dar noua nu ne place sa facem acelasi traseu si la dus si la intors daca avem alte variante si cred ca nu suntem singurii!

Daca ar trebui sa ma intorc din Muntenegru tot prin Serbia atunci as alege urmatoarele trasee:

La dus: Portile de Fier 2-Negotim-Zajekar-Paracin-Krusevac-Kraljevo-Novi Pazar-vama Muntenegru-Berane

La intors: Bijela Polje sau Pljevlja-vama Serbia- Prijepolje-Uzice-Cacak-Kragujevac-Pozarevac-Veliko Gradiste-Golubac-Portile de Fier 1 cu o portiune mai mare de autostrada

. Alte amanunte (distante, starea drumului, costuri, timp etc) nu pot sa va dau pt ca nu vreau sa va induc in eroare.

Pe noi ne intereseaza peisajele si mai putin celelalte aspecte!

Preturile in Serbia sunt mai mici decat in Muntenegru si mult mai mici decat in Croatia.

Nu este necesara vigneta-doar pe autostrada se plateste in functie de distanta parcursa.

Nu am vazut nici un politist sarb, atat la dus cat si la intors-asta nu inseamna ca trebuie sa mergeti cu viteza mare!

Nu prea se gasesc vorbitori de limba engleza, dar sunt foarte amabili.

Este recomandabil sa ajungeti cat mai aproape de granita cu Muntenegru pentru a putea vizita a 2-a zi cat mai multe din aceasta frumoasa tara, mai ales daca mergeti spre litoralul lor asa cum am facut noi!

Pe unde am ales sa trecem granita si de ce am ales acea varianta va povestesc data viitoare.

---

VIZUALIZĂRI: 9284 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI