Nessebar - muzeul cetate

TIPĂREȘTE

În sfârşit am reuşit să ajung şi eu acolo! Citisem destul de mult despre acest loc, chiar am trecut de câteva ori prin apropiere în drumul către sudul litoralului bulgăresc dar încă nu reuşisem să vizitez această minunată cetate-muzeu. Întrucăt concediul verii 2015 aveam să-l petrec la Obzor (voi reveni cu un review despre acest oraş cât şi despre hotelul unde am stat) iar distanţa până la Nessebar e de aproximativ 45 de km nu am putut rezista tentaţiei de a nu face o mică excursie la Nessebar...

Cu toate că distanţa e destul de mică, cei 45 de km se parcurg în aproximativ 40-50 de min., drumul e în marea majoritate prin munţi, sunt nenumărate curbe ce temperează şoferii cu ceva "mâncărimi la talpă", iar peisajul, pe alocuri, e cel ce mai reduce din aceste inconveniente..., iar dacă prindeţi vreme bună, cum am prins şi noi, imediat ce apare dintre copaci panorama cu Elenite, Sveti Vlas, Sunny Beach şi Nessebar e imposibil să pierdeţi minute bune cu admirarea pisajului şi cu imortalizarea acestuia - asta după ce aţi tras pe dreapta, evident :). De aici drumul continuă prin Sunny Beach (nu prin staţiune ci pe drumul european E87) iar după cam doi km dăm peste indicatorul care ne anunţă că trebuie să facem stânga către Nessebar, mai există şi varianta direct prin staţiunea Sunny Beach, drum care pe teritoriul staţiunii e paralel cu cel european dar pentru această variantă trebuie luată în calcul aglomeraţia...

Indiferent de varianta aleasă, ajungem într-un final în Nessebar, mai întâi în oraşul nou, care este şi el staţiune turistică, ca mai apoi să ajungem la istmul ce desparte oraşul nou de cel vechi. Aici avem de ales, fiind cu maşina, se poate merge atât în stânga cât şi în dreapta peninsulei, în ambele direcţii vom găsi parcări generoase, supravegheate şi bineînţeles, cu plată. Eu am ales parcarea din stânga, aici având ca bonus o privelişte minunată spre Sunny Beach şi până la Elenite.

Din parcare am descoperit imediat nişte scări ce aveau să ne ducă direct către inima acestui minunat oraş-muzeu, nu înainte de a ne ieşi în cale minunata biserică ortodoxă funcţională din oraşul vechi unde aveam să aprindem câteva lumânări şi să asistăm la un botez, dacă nu mă înşel, e vorba de Biserica Adormirea Maicii Domnului. De aici ne-am lăsat purtaţi de valul de turişti din oraş către mai toate direcţiile, mai întăi am ajuns în zona Bisericii Sfânta Sophia, iar după câteva fotogafii, admirarea vestigiilor istorice şi vizitarea câtorva magazine aflate la parterul clădirilor din zonă, ne-am făcut un mic plan de vizitare al oraşului, astfel încât am luat-o la pas pe străduţele mărginite de casele cu etaj de lemn, clădiri reamenajate o parte dintre ele, altele fiind reconstruite din temelii, respectând întru totul specificul medieval al acestora, am avut chiar sentimentul că mă aflu într-o Sighişoară medievală teleportată pe malul mării...

Având în minte harta oraşului şi urmând alte grupuri de turişi atunci când aveam dubii încotro să o luăm, am reuşit într-un final să bifăm cele mai importante obiective, cele mai frumoase peisaje, cele mai bine amplasate terase ce oferă privelişti de vis, reuşind să surprindem frumuseţea acestui oraş-cetate dată de către amalgamul de culturi ce s-au succedat pe aceste tărâmuri, fiind unul dintre vechile orase ale Europei cu o istorie de peste 3000 de ani să nu uităm că pe aici au trecut pe rând tracii, grecii, romanii, bizantinii, turcii şi într-un final bulgarii... Nu voi intra prea în amănunt în istoria acestui oraş, au făcut-o foarte bine înaintea mea alţi usseri. Trebuie avut în vedere faptul că astăzi poate fi văzută doar o parte a ceea ce a fost acestă cetate deoarece mai bine de o treime din suprafaţa iniţială a acesteia se află sub ape, fapt datorat deopotrivă creşterii şi scăderii nivelului marii, eroziunii produse de vânt şi valuri dar mai ales cutremurelor. Astăzi peninsula are o lungime de circa 900 de metrii şi o lăţime de aproximativ 350 de metrii.

Pe parcursul vizitării oraşului, după cum vă spuneam, am întâlnit turişti din toate colţurile lumii dar şi foarte mulţi conaţionali, era aproape iposibil ca pe una din străduţe să nu auzi vorbind româneşte, dacă nu o făcea un turist sigur o făcea un comerciant ce încerca să-şi vândă produsele unui turist român... Ceea ce mai e de lăudat pentru bulgari e faptul că un oraş ce are puţin peste 10000 de locuitori (oraşul vechi şi cel nou, împreună, normal...) să reuşească să atragă anual un număr de turişti de câteva ori mai mare decât cel al propriilor locuitori...

Ar mai fi foarte multe de spus despre această adevărată Perlă a Mării Negre, eu las să vă mai spună câte ceva despre acest loc cele câteva imagini surprinse de mine aici iar sperând că v-am stârnit curiozitatea, dacă treceţi prin zonă, vă doresc să descoperiţi şi voi farmecul Nessebarului...

Alegeri înţelepte şi concedii plăcute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 3219 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI