82955 
nu sunteţi logat. - LOGIN
Descoperă Balcic și împrejurimile

ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN:
02.11.2017
DE
Avatar marimag
--- M ---
vârsta 50-60 ani
DIN Piatra-Neamţ
înscris/ă în 07.09.15
MEMBRU: PREMIUM
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 3 zile
TIP: FAMILIE CU COPII
PREŢ:
450 E
FĂRĂ transport
"ECHIPA" A INCLUS:
ADULŢI: 2
+ COPII: 2 -- varsta: 26-28 ani

GRAD SATISFACŢIE:
SERVICII:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
CAZARE [camere etc]:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.0 %
  
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL
70.0 %
  
Satisfăcător
DISTRACŢIE / RELAXARE
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]

NOTA MEDIE rez.:
8.25
  
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)
Autorul ar RECOMANDA această destinaţie unui prieten sau unui cunoscut

   

Balcic – fostul mic paradis al României Mari


Urmare de aici

Am optat pentru un sejur de 3 zile în Balcic în continuarea celui de pe litoralul românesc, unde nu mai fusesem de ceva ani – exceptând un week-end prelungit petrecut în anul 2016 la Gura Portiţei care, oricum, este o altfel de staţiune.

Am revenit la Complexul Flamingo din Eforie Sud unde ne simţisem foarte bine în anul 2001 când totul era nou şi îşi merita din plin cele 3 stele. Aveam să constatăm însă cu amărăciune că aici nu se schimbase nimic – nici mobilierul, nici aparatele de aer condiţionat, nici mochetele din camere şi de pe holuri care miroseau a vechi de cum intrai în clădire.

Leagănele de la piscină aveau acoperişurile şi saltelele distruse, suprafaţa parcării a fost redusă iar masa se putea lua tot în două serii, în cadrul unui program orar inflexibil. Unde mai pui că la plecare era musai să chemi camerista ca să inspecteze camera, ca nu cumva să lipsească ceva din inventar.

Nici toate schimbările din Eforie Sud nu pot fi considerate pozitive deşi, din cele câteva panouri din staţiune, deduci că s-au cheltuit mulţi bani din fonduri europene. Aleea de pe faleză are, în mod inexplicabil, mai multe diferenţe de nivel uneori ca o treaptă, de care te poţi împiedica dacă nu eşti atent, alteori formând un plan înclinat când spre mare, când spre uscat, iar balustrada a ruginit serios, deşi nu au trecut decât doi ani de la darea în folosinţă.

Sejurul la Balcic ne-a dat posibilitatea să facem comparaţii – ne-am cazat la HPM Black Sea Princess Apartments (vezi impresii) iar la prima vedere Balcicul pare a fi o staţiune românească pentru că, după o apreciere proprie, cel puţin 80% din turiştii străini erau români.

Din curiozitate am urmărit plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor din parcări şi am constatat că sunt reprezentate toate judeţele ţării iar în staţiune se aude vorbindu-se româneşte la tot pasul. De altfel, până şi chelnerii de la terase ştiu ceva româneşte, meniurile sunt traduse şi în limba română iar leul este valută forte, putându-se plăti în lei la orice butic la paritatea de 2,5 lei/leva.

Din punct de vedere istoric Balcicul împreună cu Cadrilaterul a aparţinut României între 1913-1940 iar în perioada interbelică a constituit „micul paradis al României Mari”. El reprezenta cel mai sudic oraş al ţării din hotarele de atunci, spre fosta graniţă cu Bulgaria mai era un mic sat de pescari pe locul căruia s-a dezvoltat ulterior staţiunea Albena.

Datorită versanţilor din calcar al platoului din zona Caliacra-Ecrene, care se prăbuşeşte brusc în preajma mării, întreaga zonă a fost denumită „Coasta de Argint”.

Apartenenţa Cadrilaterului la România a avut o istorie zbuciumată – după războiul ruso-româno-turc din anii 1877-1878 Rusia a propus ca, în schimbul celor 3 judeţe din Sudul Basarabiei, atribuite Principatului Moldovei în anul 1856, România să primească întreaga Dobroge, respectiv şi Cadrilaterul. Rusia nu avea neapărat nevoie de Sudul Basarabiei însă dorea să desfiinţeze toate clauzele Tratatului de pace de la Paris din anul 1856, pe care le considera umilitoare.

La formularea propunerii de schimb ţarul Alexandru al II-lea a avut în vedere atât contribuţia armatei române la luarea Plevnei cât şi stima pe care a ajuns să i-o poarte Prinţului Carol I în timpul războiului. Din cauza reacţiei vehemente a clasei politice româneşti împotriva acestui schimb, ruşii şi-au micşorat oferta şi prin Tratatul de pace de la Berlin din anul 1878 am primit în schimbul celor 3 judeţe din Sudul Basarabiei doar teritoriul Dobrogei de astăzi.

În urma celui de-al doilea război balcanic din anul 1913 România a cerut o compensaţie pentru teritoriile pe care bulgarii urmau să le dobândească după lichidarea stăpânii otomane în Balcani. Se considera că Bulgaria este un satelit al Rusiei şi că prin mărirea acesteia se creează un dezechilibru de putere în peninsulă. Am dobândit astfel Cadrilaterul, o provincie prea puţin importantă din punct de vedere economic şi cvasinecunoscută nouă.

Asupra ei au atras atenţia doi artişti care nici măcar nu erau etnici români – pictorul Francisc Iser (evreu, care o străbătuse ca soldat în armata română în cel de-al doilea război balcanic) şi Alexandru Satmary (fiul făcut la bătrâneţe de ungurul Carol Pop de Szathmary cu cea de-a patra lui soţie, o nemţoaică din Dresda). Acesta din urmă a fost cel care a iniţiat constituirea boemei române din Balcic prin atragerea a numeroşi pictori, sculptori şi scriitori – soţii Frederic şi Cecilia Cuţescu Storck, Rodica Maniu, Samuel Mutzner, Ion Theodorescu-Sion, Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Victor Brauner, Francisc Şirato, Lucian Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ion Pillat, Camil Petrescu, Mihail Sebastian etc., etc. Tot el este cel care o determină în anul 1924 pe Regina Maria să reviziteze oraşul (îl mai vizitase o dată în anul 1915, când a stat însă numai o oră). Balcicul a cucerit definitiv inima reginei care a decis să îşi construiască aici o vilă – Tenha Juvah (Cuibul liniştit) – construcţia fiind impropriu denumită castel.

Oraşul dobândeşte statutul de staţiune balneoclimaterică şi, potrivit legii, primarii erau numiţi, nu aleşi, dintre aceştia remarcându-se Octav Moşescu şi George Fotino. Are şi un arhitect cvasioficial în persoana Henrietei Delavrancea-Gibory (cea mai mică dintre fiicele lui Barbu Ştefănescu Delavrancea), care este autoarea proiectelor majorităţii vilelor construite în perioada interbelică la Balcic şi autoarea stilului arhitectonic specific localităţii.

Pierderea Cadrilaterului a fost rezultatul altei conjuncturi, de această dată nefericite. În perioada interbelică Bulgaria şi Ungaria au susţinut Germania în politica ei revizionistă şi, după capitularea Franţei în luna mai a anului 1940, Hitler a considerat că a venit vremea pentru a fi recompensate pe seama României.

La 3 august 1940 reprezentantul Germaniei la Bucureşti, Fabricius, a cerut guvernului român să cedeze Bulgarei Cadrilaterul, aşa cum se hotărâse la 15 iunie 1940 în cadrul întâlnirii de la Berchtesgaden dintre Hitler şi primul ministrul bulgar Bogdan Filov.

În consecinţă, după ce la 28 iunie am pierdut Basarabia şi Bucovina de Nord, la 19 august încep tratativele româno-bulgare de la Craiova.

În speranţa că prin cedarea Cadrilaterului vom putea salva Ardealul delegaţia română, condusă de ambasadorul Alexandru Cretzianu, primeşte mandat să cedeze provincia, negocierile concentrându-se pe aspecte de detaliu.

La 30 august intervine însă Dictatul de la Viena prin care Germania şi Italia ne-au impus să îi cedam Ungariei Nord-Estul Transilvaniei, însă în noua tragedie exista şi o rază de speranţă – puterile Axei ne garantau noile graniţe, astfel că cedarea Cadrilaterului nu mai era necesară. De aceea Alexandru Cretzianu se deplasează la Bucureşti pentru a discuta cu Ion Antonescu – care la 5 septembrie fusese investit de regele Carol al II-lea cu puteri dictatoriale – şi pledează pentru ruperea tratativelor, având în vedere că raţiunile care au impus iniţierea lor încetaseră. Desigur că Ion Antonescu ar fi putut să îl lege pe Hitler de cuvântul pe care şi-l dăduse însă nu a dorit să îşi irite protectorul înainte de a-şi consolida puterea.

După abdicarea forţată a regelui Carol al II-lea la 6 septembrie 1940, în aceeaşi zi noul rege Mihai I îi reconfirmă generalului Antonescu puterile dictatoriale iar acesta îi cere ambasadorului Alexandru Cretzianu să semneze tratatul de la Craiova. Ambasadorul încearcă să prezinte argumentele pentru care noua cedare teritorială era inutilă şi, văzând că nu este ascultat, declară că refuză să semneze. În această situaţie generalul Antonescu uzează de prerogativa sa de a putea încheia tratate internaţionale şi îi ordonă telefonic lui Henri Meitani, unul din membrii delegaţiei române de la Craiova, să semneze tratatul prin care Cadrilaterul era cedat Bulgariei, pe care îl va ratifica 3 zile mai târziu.

Acesta a fost primul act prin care generalul Antonescu angaja viitorul ţării fără să se consulte şi cu alţi factori responsabili şi, din păcate, nu avea să fie ultimul – în noiembrie 1940 i-a urmat decizia de aderare a României la Pactul Tripartit iar în iunie 1941 cea de a angaja ţara în războiul antisovietic.

În prezent ne putem consola cu gândul că la Balcic sunt mult mai mulţi turişti români decât în perioada interbelică.

Totuşi există un paradox – deşi sunt atât de mulţi turişti români, Balcicul nu aduce nici pe departe a staţiune românească. Nu tu forfotă specifică plajelor româneşti, nu tu sute de oameni aflaţi simultan în mare, nu tu vânzători ambulanţi de porumb fiert şi de nămol. Nici nu ar avea unde să-şi facă reclamă pentru că Balcicul are doar două plaje minuscule – una la intrarea în staţiune, chiar lângă ţărm, iar cealaltă în apropierea vilei Reginei Maria, care cu siguranţă că ar fi fost împotriva implementării acestui proiect.

Se mai poate face plajă pe digurile de beton care înaintează în mare şi pe balustrada lată de pe marginea aleii de lângă ţărm ce străbate întreaga staţiune – însă, aşa cum arătam, turiştii par a fi prea puţin interesaţi să facă baie în mare deşi Capul Kaliacra apără golful de curenţii din Nord iar apa mării este aproape întotdeauna liniştită, limpede şi de culoarea turcuazului. Nu sunt valuri ca pe litoralul nostru, nu se arborează steagul roşu aşa că se poate face baie oricând, deşi mi s-a părut că apa este un pic mai rece decât la Eforie Sud, unde am prins câteva zile cu vânturi puternice şi valuri mari.

Dar pentru ce vin turiştii la Balcic, dacă plaja şi marea par a fi obiective secundare? În primul rând trebuie spus că marea majoritate a hotelurilor au piscine şi mulţi preferă să facă plajă din şezlong iar principala atracţie este vila Reginei Maria şi grădina botanică – respectiv fosta grădină a reginei, uşor îmbogăţită şi modernizată. Deşi se pot lua bilete separate pentru cele două obiective ele sunt, de fapt, într-o strânsă legătură şi pierzi viziunea de ansamblu dacă-ţi propui să vizitezi doar unul dintre ele.

În concepţia Reginei Maria vila Tenha Juvah era construcţia în care ea îşi avea reşedinţa, de aceea în apropiere era un complex de clădiri care deserveau personalul ori pentru cazarea oaspeţilor.

Se ajunge de la o clădire la alta străbătând aleile grădinii botanice; de aceea, alegând să vizitezi doar vila Reginei Maria nu le poţi vizita pe celelalte, chiar dacă multe au acum alte destinaţii cum ar fi galerii de artă sau magazine de suveniruri ori de vinuri provenite din podgoria fostului domeniu regal.

Apoi, poate că turiştii doresc nu neapărat să se îmbăieze în mare, ci să admire peisajul ei, asemeni boemei literare şi artistice din anii 30 ai secolului trecut. Ei preţuiau şi microclimatul acestui loc – din cele câteva numere răzleţe ale ziarului „Dimineaţa” din anii 1936-1937, pe care le am în colecţie, am putut constata că la Balcic se înregistrau cele mai mari temperaturi din ţară la primele ore ale zilei, iar în luna octombrie se înregistrau şi cele mai mari temperaturi la prânz, mai mari decât la Constanţa sau la Bucureşti. Nu întâmplător, poate, Regina Maria ţinea să îşi sărbătorească aici ziua de naştere (29 octombrie).

Mai trebuie spus că din arhitectura vilei Tenha Juvah pare să se fi inspirat şi arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory în proiectele sale – vreo 25 – ea fiind creatoarea stilului arhitectonic specific staţiunii, respectat cu stricteţe de primari, indiferent cine ar fi fost persoana care ar fi fost tentată să îl încalce cât de cât. Celebru este cazul lui Gh. D. Mugur care, deşi era preşedintele Fundaţiei Culturale patronate de Carol al II-lea şi, implicit, un apropiat al regelui, i se refuză eliberarea autorizaţiei de construire pentru un proiect ce ieşea din tiparul arhitectural. Unde se mai întâmplă aşa ceva în zilele noastre?

Am încercat, străbătând străzile din partea veche a Balcicului, să identific măcar unele din vilele construite în perioada interbelică, însă mi-a fost aproape imposibil pentru că autorităţile bulgare nu le-au considerat clădiri de patrimoniu. Este drept, unele au ajuns în ruină la scurt timp după cedarea Cadrilaterului (pentru că bulgarii au instituit, mai ales după război, un program foarte strict pentru vizitarea lor de către proprietari) iar altele par să fi fost demolate doar pentru a reduce moştenirea arhitecturală din perioada interbelică.

Din aceste motive am putut identifica doar 4-5 astfel de vile, la care se poate adăuga clădirea fostei Primării, opera aceleiaşi arhitecte, care în prezent adăposteşte muzeul oraşului. Am ţinut să îl vizitez mânat în principal de dorinţa de a fi în aceleaşi încăperi în care, cândva, şi-au desfăşurat activitatea primarii şi funcţionari români.

Muzeul mi-a reamintit că originile Balcicului se pierd în negura istoriei, că a fost şi el întemeiat de greci, undeva prin sec. VI î. e. n., că iniţial se numea Krunoi şi că ulterior şi-a schimbat denumirea în Dionysopolis, în cinstea zeului Dionysos, a cărui statuie a fost adusă în mod miraculos de valuri pe plaja din apropierea coloniei.

Un cetăţean celebru al coloniei a fost Akornion, care a ajuns la curtea regelui Burebista şi a fost trimis de acesta ca sol la Pompeius pentru a încheia o alianţă împotriva lui Iulius Cezar.

Din păcate colonia Dionysopolis a fost aproape distrusă în sec. VI de populaţiile migratoare şi de un tsunami devastator, astfel că a decăzut la statutul de aşezare rurală. A fost refăcută treptat de slavi şi la începutul sec. XIV a devenit parte a „Ţării Cavarnei”. Se crede că denumirea de Balcic derivă de la numele unui conducător al acesteia – Balic – un personaj celebru revendicat atât de istoriografia bulgară cât şi de cea românească (unde apare sub forma Balica).

Ce ar mai fi de spus despre Balcicul contemporan? Că este evident că în staţiune au venit foarte mulţi investitori străini care au construit hoteluri, restaurante şi complexe rezidenţiale cu toate dotările, cu mult bun gust şi foarte aproape de mare. Tot evident este că nivelul serviciilor din turism este aici mult peste cel de la noi, deşi aceasta nu mai este o noutate. Ne-am obişnuit să îi privim pe bulgari de sus, ca pe unii care nu ar fi incapabili de realizări importante, uitând – sau mai bine zis ignorând – faptul că în timpul celui de-al doilea ţarat bulgar stăpânirea lor s-a extins şi asupra teritoriului românesc şi că de la ei ne-a rămas limba slavonă (adică bulgara veche) ca limbă de oficiere a liturghiei şi de cancelarie. Cheia succesului lor pare a fi punerea interesului public înaintea celui de grup şi înlăturarea acelor oprelişti care, la noi, sunt făcute să îi descurajeze pe cei bine intenţionaţi.

Aşa fiind, să mai deplângem soarta Balcicului şi a Cadrilaterului înstrăinat? După cum se prezintă astăzi, nu avem niciun motiv. Poate ne este îngăduit doar să ne plângem că bulgarii au creat din amintirea Reginei Maria un brand la care noi nici măcar nu ne-am gândit, deşi ea a fost regina noastră, nu a lor.

---
Impresii încărcate de marimag in 02.11.2017 20:26:16

Validat / Publicat: 02.11.17 20:46:31


  • A fost prima sa vizită/vacanţă în BULGARIA
articol selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
VIZUALIZĂRI: 188


NOTĂ: Părerile și recomandarile din articol aparțin integral autorului (marimag); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

F.UTIL/F.BUN [900 PMA]  -  UTIL/BUN [450 PMA]   //   NU-MI PLACE [ -1 PMA]

PUNCTAJ CRT:: 1000 PMA (std) nota1  &  24950 PMA (din 27 voturi) nota2
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
  • Ai fost acolo? - Scrie impresii / Incarcă foto din excursie
  • Dorești să întrebi/discuți ceva legat de impresiile postate de marimag? - folosește rubrica Ecouri (mai jos)
  • N.B.: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată - click aici
    sau scrie-ne pe adresa oferte@amfostacolo.ro
 
  ECOURI la acest articol [păreri; întrebări/solicitări adresate autorului etc]

- webmasterX
[02.11.17 20:42:22]
» mesaj pers

   @marimag: Excelent articolul.

Am revenit la Complexul Flamingo din Eforie Sud

   Ne-am bucura să putem citi impresiile tale de acolo scrise ca articol (review) nou.

Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestei destinaţii.

În plus, dacă vreodată vei solicita informaţii aici, pe sait, cei care îţi vor răspunde o vor putea face cât mai adecvat "profilului" tău turistic (funcţie de locurile în care ai fost, unde ţi-a plăcut şi unde nu, din ce motive etc)

Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă).

NB: linkul poate fi găsit şi în pagina 1 a saitului - „SCRIE REVIEW”

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- webmaster
[03.11.17 07:53:35]
» mesaj pers

   Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- elviramvio
[03.11.17 23:54:24]
» mesaj pers

   @marimag:

   Pentru mine este un articol de excepție, felicitări! Am fost de câteva ori în Balcic, l-am colindat la pas și pe străzile de sus, ziua și chiar noaptea, a fost plăcut. Și de fiecare dată ne-a fost foarte bine. Cât privește istoria noastră comună, este interesantă și de ea noi românii amintim puțin sau deloc. Sunt de acord că bulgarii cam știu ce vor să facă cu trecutul lor, să-l exploateze sub toate formele, atât cultural, chiar ca pe un testament dar și financiar și pentru asta-i admir.

   În P01 este zona care mi-a plăcut mult, sunt în găurile din calcar multe cuiburi de rândunele. Sunt foarte liniștite acolo în Belite Skali, sunt protejate legal. Si ultima poza mi-a amintit că cel mai bun preparat la saci l-am mâncat la Bacic, pe faleză.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- marimag
[05.11.17 22:18:41]
» mesaj pers

   @elviramvio: Mă bucur că ți-a plăcut articolul!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- mishu
[06.11.17 10:12:05]
» mesaj pers

   @marimag: Un articol minunat, ceva turism, ceva istorie, ceva din lumea boema de demult, un articol cu care poti sa incepi foarte frumos o noua saptamana de lucru.

   Foarte frumoase si pozele iar prima poza imi amintea de ceea ce ti-am spus in ecoul anterior (la cazarea de la Balcic) si ca sa-ti dai seama cat de departe era plaja, locul depsre care iti povesteam era sus de tot in "varful" muntelui de calcar.

   Pana la plaja era un trenulet care mergea dar de abia de la ora 10.00 :).

   Un articol minunat, felicitari, votat cu mare drag.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]

Nu sunteți autentificat/ă, nu puteți scrie sau trimite ecouri
Dacă aveți cont pe AmFostAcolo, vă puteți autentifica mai jos
UTILIZATOR
PAROLA

Dacă nu mai tineți minte numele sau parola - folosiți facilitatea "Recuperare date cont"

Dacă nu aveți cont pe sait, vă puteți crea unul în 2-3 minute făcând click aici



---
1. PMA = Puncte Mulţumire-Apreciere = sistem de notare a contribuţiilor la informarea comunităţii. Vezi detalii aici
Alte impresii din această destinaţie:
NOTĂ: Membrii AmFostAcolo beneficiază de oferte speciale pentru această destinaţie - Solicită o ofertă personalizată

 
POZE ATAȘATE ARTICOLULUI
Vezi fotografiile în versiunea ptr telefon sau tabletă

[18] foto. Click pe poze pentru a le mări

P01 [AUG-2017] Versantul de calcar din zona Balcicului -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917564">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917564"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917564">Şterge vot</a></div><span id="v9917564" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917564)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917564Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917564MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P01 [AUG-2017] Versantul de calcar din zona Balcicului
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P02 [AUG-2017] Aleea ce străbate întreaga staţiune, până la Albena -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917565">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917565"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917565">Şterge vot</a></div><span id="v9917565" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917565)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917565Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917565MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P02 [AUG-2017] Aleea ce străbate întreaga staţiune, până la Albena
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P03 [AUG-2017] Vila Tenha Juvah a Reginei Maria -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917566">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917566"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917566">Şterge vot</a></div><span id="v9917566" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917566)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917566Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917566MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P03 [AUG-2017] Vila Tenha Juvah a Reginei Maria
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]



P04 [AUG-2017] Vedere spre mare de pe terasa Vilei Tenha Juvah -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917567">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917567"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917567">Şterge vot</a></div><span id="v9917567" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917567)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917567Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917567MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P04 [AUG-2017] Vedere spre mare de pe terasa Vilei Tenha Juvah
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P05 [AUG-2017] Vedere din fosta grădină a Reginei Maria -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917568">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917568"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917568">Şterge vot</a></div><span id="v9917568" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917568)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917568Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917568MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P05 [AUG-2017] Vedere din fosta grădină a Reginei Maria
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P06 [AUG-2017] Vedere din fosta grădină a Reginei Maria -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917569">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917569"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917569">Şterge vot</a></div><span id="v9917569" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917569)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917569Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917569MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P06 [AUG-2017] Vedere din fosta grădină a Reginei Maria
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P07 [AUG-2017] Panouri informative afişate la toate punctele de interes turistic din complexul de clădiri ce constituia domeniul Reginei Maria, scrise în bulgară, engleză, română şi rusă Vedere spre mare din fosta grădină a Reginei Maria -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917570">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917570"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917570">Şterge vot</a></div><span id="v9917570" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917570)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917570Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917570MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P07 [AUG-2017] Panouri informative afişate la toate punctele de interes turistic din complexul de clădiri ce constituia domeniul Reginei Maria, scrise în bulgară, engleză, română şi rusă Vedere spre mare din fosta grădină a Reginei Maria
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P08 [AUG-2017] Templul Apei (Nimfeum) din fosta grădină a Reginei Maria -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917571">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917571"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917571">Şterge vot</a></div><span id="v9917571" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917571)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917571Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917571MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P08 [AUG-2017] Templul Apei (Nimfeum) din fosta grădină a Reginei Maria
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P09 [AUG-2017] Stradă din vechiul Balcic -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917572">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917572"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917572">Şterge vot</a></div><span id="v9917572" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917572)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917572Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917572MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P09 [AUG-2017] Stradă din vechiul Balcic
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P10 [AUG-2017] Clădirea fostei primării a Balcicului care găzduieşte în prezent muzeul oraşului -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917573">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917573"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917573">Şterge vot</a></div><span id="v9917573" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917573)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917573Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917573MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P10 [AUG-2017] Clădirea fostei primării a Balcicului care găzduieşte în prezent muzeul oraşului
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P11 [AUG-2017] Cişmea din perioada otomană -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917574">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917574"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917574">Şterge vot</a></div><span id="v9917574" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917574)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917574Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917574MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P11 [AUG-2017] Cişmea din perioada otomană
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P12 [AUG-2017] Vilă modernă construită în stilul tradiţional creat de Henrieta Delavrancea-Gibory -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917575">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917575"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917575">Şterge vot</a></div><span id="v9917575" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917575)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917575Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917575MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P12 [AUG-2017] Vilă modernă construită în stilul tradiţional creat de Henrieta Delavrancea-Gibory
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P13 [AUG-2017] Una din puţinele vile construite după proiectele Henrietei Delavrancea-Gibory, care s-a păstrat până în prezent -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917576">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917576"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917576">Şterge vot</a></div><span id="v9917576" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917576)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917576Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917576MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P13 [AUG-2017] Una din puţinele vile construite după proiectele Henrietei Delavrancea-Gibory, care s-a păstrat până în prezent
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P14 [AUG-2017] Turn de geamie, printre puţinele rămase în Balcicul contemporan -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917577">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917577"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917577">Şterge vot</a></div><span id="v9917577" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917577)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917577Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917577MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P14 [AUG-2017] Turn de geamie, printre puţinele rămase în Balcicul contemporan
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P15 [AUG-2017] Plaja din apropierea Vilei Tenha Juvah -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917578">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917578"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917578">Şterge vot</a></div><span id="v9917578" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917578)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917578Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917578MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P15 [AUG-2017] Plaja din apropierea Vilei Tenha Juvah
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P16 [AUG-2017] Meniuri la restaurante şi reclame, scrise în limba română -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917579">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917579"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917579">Şterge vot</a></div><span id="v9917579" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917579)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917579Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917579MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P16 [AUG-2017] Meniuri la restaurante şi reclame, scrise în limba română
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P17 [AUG-2017] Meniuri la restaurante şi reclame, scrise în limba română -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917580">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917580"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917580">Şterge vot</a></div><span id="v9917580" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917580)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917580Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917580MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P17 [AUG-2017] Meniuri la restaurante şi reclame, scrise în limba română
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

P18 [AUG-2017] Mâncăruri tradiţionale bulgăreşti, servite la terase, foarte gustoase şi ieftine -- foto by <b>marimag</b> [uploaded 02.11.17] - <span class="allrVotedi" id="av917581">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv917581"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=917581">Şterge vot</a></div><span id="v9917581" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(917581)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f917581Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e917581MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P18 [AUG-2017] Mâncăruri tradiţionale bulgăreşti, servite la terase, foarte gustoase şi ieftine
foto marimag [02.11.17]
# [50 PMA, +BONUS]

[18] foto . Click pe oricare pentru a le mări




  CĂUTARE
Căutați un hotel, sau o stațiune sau un user? Tastați primele 4-5-6 litere mai jos și apăsați CAUTĂ DESTINAȚIE
Șir de căutare
Pentru a căuta orice altceva, în stilul în care căutaţi cu Google, folosiți căsuta de mai jos:
Căutare (text) în sait:

        [C] 2008-2017 AmFostAcolo.ro

[C] Copyright 2008-2017 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată

pagină generată in 0.308279037476 sec