Katastrofen

TIPĂREȘTE

Titlul este dat de cuvantul favorit al organizatorilor de petreceri la piscina si jocuri de societate, sau cum le-o zice, cuvant folosit obsesiv pentru a incuraja prestatia participantilor. Dar voi reveni asupra subiectului.

Folosesc acest cuvant pentru ca nu gasesc altul mai potrivit. Fireste, e raportat la ideea de vacanta, ca altfel toata familia este in viata bine-mersi, deci problema unei nenorociri reale nu se poate pune. Din punctul meu de vedere, vacanta de sapte zile la Ralitsa-Albena a fost catastrofala ca timp petrecut si ca rezultate ulterioare. Totul datorita unui motiv foarte simplu: lipsa aproape totala a odihnei.

Mai precis:

-Petrecerile de la piscina si din alte locatii, aflate toate in apropierea hotelului, incep de dimineata devreme si se termina la ora 11 seara, cand ai parte “doar” de “muzica ambientala”. Exista fireste momente de pauza, prost alese ca timp: pauza de pranz, de exemplu, intre 12:30 si 15, aceeasi cu perioada de masa de pranz. Trebuie sa mananci repede si sa te culci si mai rapid, altfel nu mai apuci. Concursurile sunt cam aceleasi in fiecare zi, cu aceeasi melodie de inceput si de sfarsit, ba chiar cu aceiasi participanti. Toata reprezentatia se poate urmari fara probleme in camera, cu geamurile inchise si dopuri in urechi.

-Nu pare sa fi existat vreodata in hotel nici-o preocupare legata de antifonare. Peretii sunt subtiri, acoperiti de zugraveala si atat. Nu exista covoare sau mochete, ci numai gresie simpla. Geamurile termopan nu par a fi capabile de a opri vreun sunet venit de afara. Usile sunt simpliste si se inchid de preferinta trantite. Cheile de la camera au atasate un card de acces de metal.

-Hotelul este o constructie cu doua etaje in forma de pentagon inchis cu unele laturi orientate catre strada. Strada este circulata intens de autobuze, autocare si trenulete. Practic la fiecare cateva minute opreste cate un vehicul cu motor neproiectat pentru silentiozitate, preia pasageri si apoi pleaca ambaland in forta.

-Femeile de serviciu lucreaza non-stop pana tarziu dupa-amiaza. Prin non-stop inteleg non-stop. Se folosesc de un fel de rafturi etajate cat ele de inalte prevazute cu roti, fabricate din metal si pe care se afla tot felul de obiecte cu sonoritati diferite. De fiecare data cand un astfel de utilaj este impins pe gresia de pe hol, imbinarile dintre gresii zguduie continutul fiecarui raft.

-La parter, in holul hotelului, exista dispuse cateva aparate mari de aer conditionat. Sunt folosite cu predilectie in timpul noptii, desi afara sunt in acel moment 16 grade si s-ar putea deschide pur si simplu o usa. Scot un zumzait puternic si fac geamurile camerei sa tremure, literalmente.

-Ca element particular, persoanele cazate deasupra noastra poarta tocuri sau alta incaltaminte cu talpa tare pe care o probeaza pana inspre 3 dimineata, cu reluare incepand cu ora 6. Pe alte laturi ale hotelului exista apartamente duplex parter-etaj 1 ocupate de tineri gata sa petreaca la orice ora din zi sau din noapte.

Cu toate acestea intamplandu-se fie succesiv, fie concomitent, nu am reusit sa gasim o singura zi din cele 7 in care sa ne odihnim. Una singura. Am fost de trei ori la receptia hotelului rugandu-i sa gaseasca solutii macar la problemele pe care le puteau controla, insa discutia purtata in engleza, limba pentru care angajatii nu par a fi foarte pregatiti, a fost perfect kafkiana. “Nu inteleg ce spuneti. ” (bariera de limbaj, ideal de folosit cand ai probleme). “Ce zgomot? Eu nu aud nici-un zgomot aici. ” “Zumzaitul nu e zgomot. Cateva bocanituri nu sunt zgomote. ” “Nu avem alte camere disponibile” “Nu inteleg ce spuneti. ” “Da, acesti oameni petrec in holul hotelului desi este trecut de miezul noptii. Unii oameni petrec, stiti? ” “Cunosc foarte bine afisul care roaga clientii sa pastreze linistea in hotel dupa ora 11 noaptea. Asa, si? ” “Unii oameni vor sa petreaca, altii vor sa se odihneasca. Eu trebuie sa le zambesc tuturor. ” “Pot sa chem securitatea sau politia. Doar daca imi cereti dvs. “ “Nu, politica noastra nu ne cere sa discutam cu ei, chemam securitatea la cererea altor clienti. ” “Nu inteleg ce spuneti. ”

In a patra zi fetita mea a cazut fizic din cauza oboselii (cauza nu o cunoasteam atunci si ne inchipuiam ce e mai rau). Seara tarziu a vomitat continuu timp de cateva ore, in timp ce noi alergam prin Albena cautand solutii. Dupa inca o zi a fost afectata sotia si alti 3 membri ai familiei care ne-a insotit, dintre care doi copii de sub 4 ani. In ultima zi, abia ajuns acasa in Romania am cazut si eu. Dupa aproape o zi de vomitat si stat in pat in cautarea unui somn oricat de sumar, ma simt ceva mai bine. Toti trei avem inca senzatii de greata de fiecare data cand ne asezam la masa.

Acum ca m-am racorit putin, sa scriu alte cateva impresii despre Albena, desi sunt constient ca nu mai pot parea nimanui obiectiv dupa tot ce am patimit. Voi incerca totusi.

Ultra-all inclusiv inseamna cele 3 mese zilnice, acces la piscina, acces la plaja hotelului si la sezlonguri, acces la un bar de langa piscina, la un alt bar de langa plaja, transport cu autocarul pana la plaja, parcare hotel – totul gratuit.

Drumul pana in Albena, cel de pe la Vama Veche, este foarte prost. Soseaua in sine e proasta (nu se repara, se peticeste; pe ultima bucata este insa mai buna), foarte prost semnalizata, cu semne rutiere ambigue din care se detaseaza limitarile de viteza la 40km/h sau intersectiile nesemnalizate din mijlocul campului, cu masini de politie asteptand in puncte cheie.

Mesele sunt in regim de autoservire si la o prima vedere mancarea este foarte variata. Se mananca mult si se arunca si mai multa mancare. Daca doresti insa sa mananci ceva mai sanatos, nu neaparat ca iti doresti neaparat asta, ci pentru ca asa ai nevoie, descoperi ca nu prea ai variante. Carnea este prajita masiv in ulei; exista gratare, insa doar pentru porc cu grasime, carnati (cu textura moale, de carnat de soia), un fel modest de peste si mai rar un fel de mezel de carne de pui. Multe grasimi, oua, mezeluri, tocaturi, sosuri grase, pizza de terasa de litoral, cartofi prajiti, cateva salate, legume gratinate ambiguu, prajituri, spaghete fierte ca atare fara sare, sos sau altceva. Personal m-am consolat cu branza cu rosii si vreo doua salate, cam asta era baza.

Bautura este gratuita si consumata de toata lumea cu cerbicie, ca orice bautura gratuita. Se gasesc doar sortimentele cele mai ieftine din fiecare tip: berea de import este imposibil de gasit, la fel coniacul bun, la fel si modesta tequilla, nici sucuri naturale nu exista. Laptele este doar de la dozator, deci lapte praf, noroc cu domnisoara de la bar care iti ofera o cutie de lapte de printre sticlele de bautura.

Hotelul este situat la cca 20 de minute de plaja si autobuzele gratuite sunt o binecuvantare pentru comozi. Circula la fiecare 30 de minute desi fac 5-6 minute dus-intors.

Piscina e formata din 3 corpuri rotunde comune, impreuna cu un bazin pentru copii deasemeni lipit si separat de acestea printr-un gardulet. Cred ca e de prisos sa spun de ce a lipi bazinul de copii de cel de adulti si de a folosi aceeasi apa pentru amandoua este o idee nefericita. Accesul la piscina este gratuit, insa toate scaunele se ocupa cu prosoape la ora 7:30, moment in care posesorii acestora sunt la masa sau inca dorm. Apa e perfecta ca temperatura.

Animatorii de la piscina par destul de buni. Cum spuneam mai devreme, sunt insa cam aceleasi concursuri, cu aceiasi particpanti in mare. Melodiile alese sunt de asemeni aceleasi si nu de oricare tip, ci genul de melodie atat de cretina incat iti ramane in minte zile de-a randul si ti-e imposibil sa o mai scoti de acolo.

Marea este limpede, calma si plina de alge. Nisipul cam la nivelul plajei de la Neptun. Plaja este foarte lata, cred ca are vreo 40m.

Parcarea hotelului nu exista. Se parcheaza peste tot, pe strada, pe trotuare, pe spatiul verde. Nu exista paza sau supraveghere. Din fericire, nu par a exista nici probleme.

Ca atractii in statiune, mai ales seara: restaurantul mexican pentru muzica live, chitaristul de la The Old House, inghetata la cupa. Tot felul de prostioare de cumparat, destul de ieftine. Ar merge si o plimbare prin rezervatia naturala de langa statiune, desi nu prea am vazut poteci.

Albena este o statiune interesanta, cu foarte mult spatiu verde, copaci, rezervatie naturala, inconjurata de dealuri, cu temperatura placuta. Dar nu cred ca m-as mai intoarce vreodata aici. Cel putin nu la Ralitsa. Pur si simplu mi se pare de neacceptat sa nu am nici-o posibilitate de a ma odihni in vacanta.

---

VIZUALIZĂRI: 3578 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI