Category Archives: Cu stângu-n dreptu’

Scrisoare către GHIOLBANI

Azi mi-a aruncat Yahoo! în față un articol destul de interesant ca mesaj, puțin cam dur în limbaj. Cu acordul autorului, îl reproduc aici integral, în cele ce urmează.
Originalul poate fi citit aici.
Aș mai adăuga doar o opinie personală: din punctul meu de vedere, în locurile unde se vorbește despre Munte, eu aș ruga onor cititorii să „vadă” cuvântul Natură. Pentru că, din păcate, avem aceleași probleme și la mare, și în Deltă, și… peste tot! E timpul să luăm totuși atitudine…
Așadar…

 


 

SCRISOARE către GHIOLBANI. Stați acasă! Muntele nu are nevoie de voi
Andrei Stanca
August 27, 2014

La Bâlea Lac...

Când vorbești despre cei care citesc cărți din snobism sau de fațadă, discuția lunecă spre faptul că e bine că le citesc și-așa, rău n-are cum să fie. Motivele contează mai puțin, iar ei își deschid o mică portiță către educație și rafinament. Când vine vorba, însă, despre ghiolbanii care merg pe munte, noi am prefera să stea acasă și să facă orice altceva, numai să lase muntele în pace.

Muntele nu a fost, nu este și nu va fi niciodată pentru toată lumea. Muntele îi primește cu drag pe cei care respectă natura și care se respectă pe ei înșiși îndeajuns de mult, încât să încalțe bocancii și să se asigure că au la ei cele necesare unei drumeții. Pentru că, dragi ghiolbani, dacă alunecați într-o râpă sau vă rătăciți ca neghiobii pe munte, fără să catadicsiți să sunați la Salvamont înainte de venirea întunericului, puneți pe drumuri o întreagă echipă de salvatori montani, doar pentru că voi sunteți niște ghiolbani.

Dacă vrei să asculți muzică și nu te interesează ciripitul păsărilor și vuietul munților, bagă-ți căștile-n urechi sau stai acasă, pentru că nimeni nu te admiră dacă urci cu mașina până-n vârful muntelui, deschizi portierele și portbagajul și dai muzica la maximum. Ne deranjezi la fel de tare, indiferent dacă-l asculți pe Salam, pe David Guetta, dacă îți place ”Cheful șoferilor” sau îl admiri pe Ion Dolănescu. În acel moment, ne-am dori să rămâi fără baterie la mașină și să vii să ne rogi să te ajutăm, iar noi să-ți spunem cât ești de ghiolban.

Dragă ghiolbanule, lasă florile în pace! Unele dintre ele sunt protejate prin lege. Dacă le rupi pentru că nu știi asta, florile rămân rupte, tu demonstrezi că ești prost, iar cei care ar fi trebuit să se ocupe de educația ta, fie că vorbim despre părinți sau despre diferitele instituții ale statului, nu și-au făcut treaba. Dacă le rupi pentru că ”așa vrei tu”, ca domnița care a cules, recent, un întreg buchețel de flori de colț, înseamnă că ești un ghiolban nesimțit, care ar trebui amendat cu câteva mii de lei. Pentru că o crimă față de natură este un atac la adresa tuturor membrilor societății în care habitezi.

Dragă ghiolbanule, îți respectăm pasiunea pe care o ai pentru mici și grătare. Și nouă ne plac micii, de ce să te mințim? Dar, după ce faci un grătar și chefuiești alături de ceilalți ghiolbani din gașca ta, strânge gunoiul, pune-l în pungi și ia-l cu tine, pentru că nimeni nu este obligat să suporte, în mijlocul naturii, priveliștea unui loc care arată de parcă pe-acolo ar fi trecut orcii din ”Stăpânul inelelor”. Până la urmă, mizeria făcută de tine va fi strânsă, probabil, de voluntarii din cadrul unor asociații, în timp ce tu, ghiolbanule, vei sparge semințe în fața blocului și vei râgâi după bere.

Ghiolbanule, scrisoarea asta ți se adresează, iar mesajul nostru este următorul: STAI ACASĂ! Muntele chiar nu are nevoie de tine și ești mai dăunător în mijlocul naturii decât râia pe-o capră.

[shareB]

Prin Cheile Râșnoavei

Guvernul a aprobat distrugerea staţiunii Băile Felix

Guvernul a aprobat acordul de concesiune pentru explorarea (-exploatarea-dezvoltarea) gazelor de şist în zona Băile Felix, una dintre cele mai cunoscute staţiuni balneo-climaterice româneşti.
Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi East West Petroleum Corp a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 887/14 noiembrie, semnată de premierul Victor-Viorel Ponta şi alţi cinci membri ai cabinetului său şi a fost publicat în Monitorul Oficial din data de 22 noiembrie ac.
Anexa, respectiv condiţiile concrete în care este permisă explorarea-dezvoltarea-exploatarea gazelor de şist nu se publică, fiind clasificată “potrivit legii”.
Acordul Guvernului a fost dat fără niciun studiu prealabil de mediu/impact, a declarat marţi într-o intervenţie telefonică la Realitatea cunoscuta realizatoare tv (şi politician) Lavinia Şandru.
Acest Guvern trebuie să fie autist” dacă distruge o asemenea “gură de rai”, permiţând exploatarea gazelor de şist, opinează Lavinia Şandru, care a mai precizat că explorarea hidraulică este o metodă care nu ar trebui folosită decât “în deşert sau Siberia”, nu în zone unde trăiesc oameni, şi cu atât mai puţin într-o staţiune turistică de interes naţional, care trăieşte de pe urmele apelor din subsolul ei.
Aflând ce le pregăteşte Guvernul, în jur de 5.000 de persoane au semnat o petiţie prin care cer interzicerea exploatărilor gazelor de şist în zona locuită Băile Felix iar primarul comunei Sînmartin, din a cărei componenţă face parte staţiunea a declarat că a depus deja petiţia la Guvern.
Localnicii consideră “inadmisibil ca activităţi de explorare/exploatare a gazelor de şist să fie permise în localitatea şi staţiunea balneo-climatică Băile Felix“, căci explorările ar distruge tot ceea ce ţine turismul viu în acel loc: ape, linişte, peisaje şi vestigii istorice.
În plus, afectată va fi şi Oradea, aflată la 8 kilometri de Băile Felix, unde Guvernul a avizat explorări.
În varianta online a petiţiei, pe care o redăm mai jos, se atrage atenţia asupra efectelor nocive ale exploatării gazelor de şist, printre care otrăvirea apelor şi solului, creşterea riscului seismic etc.

Stop explorării gazelor de şist în Staţiunea Băile Felix

Semnatarii acestei petiţii, ne adresăm Guvernului României, deoarece:

Considerăm inadmisibil ca activităţi de explorare/exploatare a gazelor de şist să fie permise în localitatea şi staţiunea balneo-climatică Băile Felix din judeţul Bihor. Localitatea administrată de comuna Sînmartin din a cărei componenţă face parte se află la 8 km de municipiul Oradea. Este cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privinţa numărului locurilor de cazare din România. Utilizarea apelor termale, potrivit izvoarelor istoriografice în această localitate datează de peste 1.000 de ani. Prezenţa unor situri protejate de interes comunitar, naţional şi local ne obligă la un respect faţă de acestea. Vulnerabilitatea acestor areale senzitive este crescută, orice activitate antropică poate periclita existenţa acestora.

Considerăm de asemenea necesară informarea publicului cu privire la riscurile de sănătate pe care această activitate le poate induce. Cu atât mai mult staţiunea Băile Felix reprezintă un pol naţional balnear frecventat mai ales în scopuri curative iar activităţile de explorare/exploatare va dăuna nu doar rezidenţilor sau locuitorilor municipiului Oradea ci întregii ţări.

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, Danemarca, Olanda au instituit moratorii, şi de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorită fracturării hidraulice, activitatea este momentan suspendată

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scăzut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă.

Datorită secretelor comerciale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetătorii au identificat peste 750 de asemenea substanţe. Conform unei liste cuprinzând 260 de astfel de substanţe furnizată de New York State aceasta conţine:

  • 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
  • 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
  • Substanţa Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică
  • 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice
  • 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană
  • 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diverşi solvenţi pe baza de petrol;
  • 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
  • 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
  • 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;
  • Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.
  • Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:
  • Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
  • Soluri toxice şi radioactive;
  • Poluarea aerului;
  • Cutremure şi alunecări de teren;
  • Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
  • Distrugerea florei şi a faunei;
  • Infrastructură distrusă şi poluare fonică.
  • Boli

Nu am moştenit Pământul de la părinţi, ci l-am împrumutat de la copii

[shareB]

O pârtie de schi abandonată de Guvern aruncă primăria Câmpulung Moldovenesc în faliment

Pârtie de 4,200 km, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie din că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte milioane de lei şi se află în pragul falimentului. O investiţie de 10 milioane de euro a fost abandonată de autorităţi. Pârtia din masivul Rarău, care ar fi trebuit finalizată în vara anului trecut, nu va mai primi finanţare de la guvern. Mai mult, lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei au fost trecute printr-o decizie a Curţii de Conturi în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Până la sfârşitul anului, primăria Câmpulung Moldovenesc ar urma să achite 900.000 de lei în contul arieratelor, bani pe care nu îi are prevăzuţi în buget, şi nici nu pot fi obţinuţi din altă sursă.

Şantierul pentru construirea pârtiei de schi din muntele Rarău, Câmpulung Moldovenesc, a fost abandonat. FOTO: Dinu ZARĂ

Proiectul pentru construirea pârtiei de schi în masivul Rarău a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare.

Lucrările la pârtia de schi din masivul Rarău au fost abandonate Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtia este amplasată în partea de sud-est a staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău.

Pârtia construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1.008 persoane pe oră. „Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legatura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naţională se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totală de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în două tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2.514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1.397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine. Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare. Finanţările, sistate în 2012 Începând din anul 2012, lucrările executate pentru amenjarea pârtiei nu au mai fost decontate de guvern. „În 2012, au fost executate lucrari în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrarilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc.

Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012 suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei.

Din cauza facturilor pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate.

Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură. În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac, fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. „Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură.

Fostul preşedinte al CJ Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, susţine că prin sistarea finanţării investiţiilor în turism din judeţul Suceava se doreşte izolarea acestei zone. „Atrag atenţia Guvernului şi majorităţii USL că astfel de situaţii cum este cea de la primăria Câmpulung Moldovenesc şi cum sunt şi altele, foarte multe în ţară, ar trebui să-i preocupe mai mult şi să aloce fonduri pentru obiectivele de investiţii având ca beneficiari administraţiile locale, cu prioritate pentru investiţiile realizate în proporţie de peste 50 %. Pentru că guvernarea USL este incompetentă dar consecventă, mă tem că va continua să ignore Bucovina, Suceava şi Moldova, deci astfel de investiţii vor fi date uitării”, a spus secretarul general al PDL, senatorul Gheorghe Flutur.

Locuitorii municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor la pârtia din masivul Rarău pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delgaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.

(sursa: Adevărul.ro)

[shareB]