All posts by admin

Festivalul Toamna Orădeană: 2-12 octombrie 2015 în Cetatea Oradea

În perioada 2-12 octombrie anul acesta are loc la Oradea festivalul Toamna Orădeană care va cuprinde diferite evenimente artistice, culturale sau sportive.

O noutate a Festivalului o reprezintă în acest an faptul că evenimentele se vor desfășura în Cetatea Oradea. „Vom da startul deschiderii acestui monument istoric. Dorim ca Festivalul Toamna Orădeană să fie un festival foarte spectaculos, vom avea păpuși uriașe din orașul înfrățit Szekesfehervar, o expoziție despre Cetatea Oradea datorită colaborării foarte bune cu Muzeul Țării Crișurilor, expoziție ce va putea fi admirată aproximativ jumătate de an, concerte și spectacole în aer liber, proiecții 3D și multe alte evenimente interesante”, a spus viceprimarul Huszar Istvan.

O bună parte a evenimentelor Toamnei Orădene sunt dedicate Cetăţii Oradea, care a primit o haină nouă în urma lucrărilor de reabilitare din ultimii ani. Orădenii sunt invitaţi să descopere noile spaţii renovate din interiorul cetăţii, cu ajutorul unor tururi ghidate, cu explicaţii în limbile română şi maghiară. În cadrul Zilelor Cetăţii, vor putea fi vizitate expoziţii de arme şi armuri, de obiecte meşteşugăreşti, proiecţii de film cu istoria cetăţii, precum şi o expoziţie de cărţi poştale vechi cu Oradea. Spectacole de dansuri medievale şi renascentiste, demonstraţii de lupte, concerte şi chiar teatru medieval vor completa programul dedicat cetăţii.

Evenimentele primului weekend (2-4 octombrie) se vor desfășura în Cetatea Oradea, unde iubitorii de muzică pop şi rock vor putea să îi vadă pe Celelalte Cuvinte, Bordo Sarkany, N.O.R., Fire Dream, Pasărea Rock Simfonic, One, Joe Balogh & Jazz Today, Cristina Kiseleff și Hara.
Între 5-9 octombrie, în fiecare seară, în cetate vor fi diferite evenimente: concerte în aer liber de muzică klezmer, spectacole de dans, alături de expozițiile și programele permanente.

În a doua săptămână a manifestărilor, cei care îndrăgesc muzica ușoară se vor putea reîntâlni cu Monica Anghel și Ovidiu Komornyik, iar iubitorilor muzicii populare li se va oferi un concert folcloric cu Nicolae Furdui Iancu, Dinu Iancu Sălăjanu, Cristian Pomohaci, Dumitru Fărcaș, Florica Zaha, Maria Haiduc și mulți alții.

În cel de-al doilea weekend al Toamnei (9-11 octombrie), muzica pop-rock va fi reprezentată de Em-Street, Baneș Party Band, Randi & Jo, Horia Brenciu& HBO Orchestra, Piramis (Ungaria), Fameless – Tibi Albu, Vama, Fly Project, Loredana&Nadir.

Pentru iubitorii muzicii clasice, Primăria Oradea va oferi două concerte de muzică clasică, iar duminică 11 octombrie nu va lipsi nici obișnuita retragere cu torțe a cadrelor militare și focurile de artificii.

Ziua de 12 Octombrie – Ziua Orașului Oradea va fi marcată printr-o ședință festivă a Consiliului Local, urmată de un ceremonial militar și religios.

Toate evenimentele vor fi cu intrare liberă, au menționat reprezentanții administrației locale la conferința de presă.

PROMOȚIE PUZZLE ROOMS: 30 de lei pentru 31 de zile! – în luna mai

PROMOȚIE: 30 de lei pentru 31 de zile! Puzzle Rooms vă așteaptă în luna
mai cu o ofertă specială. Cei care își fac programări în intervalul 1
mai – 31 mai plătesc prețul unic de 30 de lei de persoană! Așadar, timp
de 31 de zile, puteți profita pentru a ne face o vizită în sediul nostru
din strada Grigore Cobălcescu numărul 36, acolo unde veți putea
participa la unul din jocurile noastre de evadare, Apartamentul 13 și
Piramida Egiptului.

_ALX4183
Apartamentul 13 – Misterul unei crime de rezolvat, o cheie de găsit. Totul în 60 de minute.

Cum se joacă

Deși sunt nou apărute în țara noastră, jocurile de evadare (Room Escape)
au devenit apreciate extrem de rapid deoarece sunt distractive și
provocatoare. În principal, e nevoie de logică, simț de observație și de
o echipă de prieteni care să te însoțească în aventura ta. Echipele pot
avea între două și cinci persoane și, cu cât sunt mai mari, cu atât
crește și distracția. Odată intrată în cameră, echipa se va vedea
blocată înăuntru și va avea 60 de minute la dispoziție pentru a evada.

_ALX3895
Egypt – Pe urmele lui Indiana Jones, evadare din piramida egipteană. Și acesta tot în 60 de minute.

Jocuri de adulți și de copii

La Puzzle Rooms nu doar adulții se distrează, ci și copiii. Aceasta
deoarece jocurile noastre de evadare se adresează și celor mari, și
celor mici, Puzzle Rooms fiind singura firmă de acest tip din România
care are și niveluri adaptate pentru vârstele fragede. Inițial, noi am
conceput scenariile pentru adulți. Însă aceștia veneau de multe ori
însoțiți de copii, iar micuții ardeau de nerăbdare să intre în camere,
acolo unde, din cauza dificultății jocurilor, nu puteau să se implice
activ. Drept urmare, am conceput diverse variante, mai ușoare, adaptate
pentru diferite vârste, iar acum copiii joacă și părinții îi asistă. :)

Vă așteptăm cu drag!

 

[shareB]

București – Bruxelles la doar 9,99 euro/sens

Zilele acestea compania aeriană low-cost Ryanair are o ofertă imbatabilă pe ruta București – Bruxelles: doar 9,99 euro/persoană/sens.

Prețul de 19,98 pentru un zbor dus-întors (care include toate taxele și un bagaj de cabină mare) este mai mult decât rezonabil pentru cei care-și doresc un city break în capitala Belgiei. Despre ce are de oferit acest oraș puteți citi impresii AICI.

Mai trebuie menționat că Ryanair aterizează pe aeroportul Charleroi, situat la distanța de aproximativ 55 de kilometri de orașul-capitală. De asemenea, aeroportul Charleroi poate fi folosit și ca nod de legătură pentru destinații mai speciale ca: Faro, Fuerteventura, Edinburgh, Montpellier sau Tenerife.

După stabilirea perioadei de călătorie și rezervarea zborului puteți apela cu încredere la reprezentanții AmFostAcolo Travel pentru sfaturi și oferte legate de cazare sau obiectivele turistice. Sau, vă puteți descurca pe cont propriu :))

Oferta este valabilă pentru călătorii în luna martie. Din luna aprilie prețul minim pe care-l puteți găsi este de 19,99 euro/sens.

 

Ultimul episod: Jonathan Legg – Despre dorințe și talismane

Urmare de aici

AFA: Care loc ți-a plăcut cel mai mult din călătoriile de până acum?

Jonathan: Îmi place cu adevărat Brazilia, pentru atitudinea oamenilor de acolo, pentru vibrația străzii, știi oamenii de acolo chiar trăiesc momentul. Nu-și fac prea multe griji despre trecut, nu se gândesc la viitor… și îmi place asta la ei. Chiar așa este… tot ceea ce avem sigur, cu adevărat, palpabil, este prezentul. În Brazilia chiar simți asta. Îmi place și muzica lor și fericirea oamenilor…

La capitolul mâncare locul preferat ar fi Italia… sau chiar Belgia

petting dog
Oriunde se duce, nu ezită să-și facă noi prieteni…

AFA: Unde anume ai fost în Italia?

Jonathan: Am fost în Roma de câteva ori, în sătucuri mici, am fost în Cinque Terre, în Veneția de câteva ori, Pisa, Bologna… dacă stau bine să mă gândesc, am fost cam peste tot în Italia centrală și de nord. În sud însă, nu am fost mai departe de Napoli. Deci sudul este încă necunoscut pentru mine.

Cea mai tare experiență a mea în Italia a fost în Roma unde am întâlnit câțiva italieni care studiaseră tehnicile de luptă ale gladiatorilor. Aveau și costume și se întâlneau undeva într-un parc și își exersau abilitățile și puneau în practică ce învățaseră. A fost uimitor să-i întâlnesc. Ba chiar m-au învățat și pe mine cum să mânuiesc unele dintre acele arme.

Roma e fabuloasă. Există un dicton care spune că “Pentru Roma nu-ți ajunge o viață-ntreagă.”. Așa este. Literalmente există atâta istorie și atâta informație acolo, încât nu-ți ajunge o viață pentru a descoperi totul. Și nici nu ar trebui să încerci.

AFA: Ce ți-ar plăcea ca și călător să poți face și acum nu ai cum?

Jonathan: (râde) Mi-ar plăcea să am o super putere. Aș vrea să mă pot face invizibil. Cred că pentru un călător acesta ar fi un adevărat dar. Gândiți-vă numai în câte locuri ai putea merge, locuri unde nu ai voie să intri în mod normal. De asemenea, ai putea să observi interacțiuni ale oamenilor, care nu ar fi tulburate de prezența ta. Spre exemplu doi oameni stau de vorbă despre o chestiune mai intimă. Ai putea să te duci să-i asculți și ei nu ar schimba subiectul, ci ar discuta în continuare nestingheriți. Ar fi atât de tare. Da, clar, invizibilitatea ar fi o super putere pentru mine.

AFA: Ai vreun talisman care îți poartă noroc?

Jonathan: Da, am. Îl am chiar în braț. Este un talisman norocos indonezian. Un vraci indonezian a făcut o mică incizie în braț și mi-a pus acolo o mică bucățică de aur. Se presupune că îmi aduce noroc și îmi dă putere.

AFA: E un talisman cu adevărat neobișnuit…

Jonathan: În general însă nu sunt adeptul suvenirurilor. Am observat că oamenii cu cât călătoresc mai mult, cu atât mai puține lucruri adună. Cele mai valoroase sunt amintirile pe care ți le creezi. Da, fă o poză sau două, încearcă să păstrezi momentul cât mai mult timp. Fă poze cu oameni că de ei îți vei aduce aminte “Ah, da l-am cunoscut pe tipul ăsta…”. Fă poze, dar nu face greșeala să-ți petreci întreaga călătorie în spatele aparatului de fotografiat sau a camerei de filmat. Ascultă-mă, când te vei întoarce nimeni nu va dori să urmărească filmulețul pe care l-ai făcut nu știu unde. Nici chiar tu nu vei avea chef să-l urmărești. Așa că sfatul meu este: trăiește momentul, nu-l fotografia!

IMG_2759
În Centrul Vechi al Bucureștiului împreună cu Paul, fixerul care a făcut posibilă realizarea acestui interviu.

La finalul acestui interviu acordat în exclusivitate pentru cititorii AmFostAcolo, Jonathan Legg, realizatorul și gazda emisiunii Road Less Traveled a transmis un mesaj membrilor AFA, mesaj pe care îl puteți viziona pe prima pagină a site-ului.

Întâlnirea cu el ne-a arătat, nouă cel puțin, un alt tip de turism, o “filosofie călătoristică” la îndemâna oricui. Urmând sfaturile lui, oricine poate fi un adevărat călător indiferent de resursele financiare de care dispune. Poate n-ar fi rău să încercăm să aplicăm cât mai multe din ideile lui Jonathan. Putem descoperi lucruri nebănuite…

Sfârșit

[shareB]

Episodul 3: Jonathan Legg – Despre scopul unei călătorii și nu numai

Urmare de aici

AFA: În câte țări ai fost până acum?

Jonathan: Suntem la al treilea sezon al emisiunii. Am fost deja în peste 70 de țări, știu că pentru alții poate sunt puține, dar în multe din aceste țări am stat pentru o perioadă mai lungă de timp.

La începuturile mele ca și călător am pornit cu o idee: Hai să vedem cât mai multe țări în… 2 săptămâni, să spunem… Acum nu prea mai e ăsta stilul meu. Acum, în loc să vreau să merg mai departe, prefer să merg mai adânc, mai în profunzime. Iar dacă stai doar câteva zile într-un loc, abia reușeșți să-i “zgârii puțin suprafața”, și este practic imposibil în majoritatea locurilor să ieși de pe traseele turistice, nu ai fizic timp pentru asta. Îți trebuie mult mai mult să penetrezi, să ajungi să înțelegi localnicii…

AFA: Care sunt liniile tale directoare atunci când îți stabilești o călătorie?

Jonathan: În afară de împachetatul ușor, de profitarea de orice ocazie pentru a mă abate de la traseul stabilit, un alt lucru pe care îl urmăresc în călătoriile mele este să văd dacă pot găsi o temă, un subiect, un scop al călătoriei… Poate fi orice…

Știi, la un moment dat călătoream în Țările Baltice și am decis să scriu un articol despre restaurantele de top din aceste țări. Și aveam un mic notepad și intram în diverse restaurante spunând “Hey, uite, eu scriu un articol…” și imediat ei mă invitau în bucătărie, în încăperile din spate… Ceea ce a schimbat într-un fel natura călătoriei mele… Una e să vezi Riga, Tallin, așa ca turist și alta, așa cum am făcut-o eu. A schimbat într-un fel “gustul” călătoriei mele, a dat mai multă savoare.

IMG_2728

AFA: Legat de scopuri… Cum îți vin ideile pentru temele, pentru scopurile episoadelor?

Jonathan: Să-ți povestesc cum am făcut odată, în India. Căutam un subiect pentru un episod. Era vorba inițial să filmăm într-un resort de pe plajă, dar a plouat încontinuu, așa că nu s-a mai putut. Așa că ne-am urcat în mașini și am plecat în munți în speranța de a găsi o idee pentru episodul ce trebuia să-l filmăm.

Am ajuns într-un orășel de munte unde am dat de un fals om sfânt. Era un șarlatan îmbrăcat ca om sfânt pentru turiști. Tocmai voiam să mă apropii de el, norocul a fost că l-am întrebat pe fixerul nostru de acolo: “Hey, ce părere ai despre omul ăsta?” El mi-a răspuns clar: “Nu te băga, oamenii ăștia sunt niște escroci.”. Atunci eu m-am gândit ce-ar fi să fac ceva unic, și mi-am dat seama că era ok să fie escroci pentru ce urma să fac, de fapt… chiar nu conta.

Așa că m-am dus spre ei și le-am spus că sunt în căutarea unei “misiuni”, în căutarea unui scop al călătoriei mele. Ei, și oamenii ăștia ce făceau… luau în mână o alună, un sâmbure sau ceva, făceau ceva “hocus-pocus” pe acolo și apoi în locul sâmburelui apărea o mică statuetă a unui zeu.

Deci le-am spus că sunt în căutarea unui țel pentru călătoria mea. Eh, și mi-au făcut și mie, cu tot tacâmul, și cu aluna, și cu “hocus-pocus” și a apărut ca statuetă Nandi care este un taur, cel care îl însoțește pe Shiva în călătoriile sale. Acest taur este venerat ca un zeu. Și eu am zis “OK, atunci ăsta să fie țelul călătoriei mele, o să-l găsesc pe Nandi”. Și ne-am învârtit prin zonă, prin orășel, prin satele învecinate, intrând în fiecare templu ca să-l găsim pe Nandi. Și tot căutându-l am găsit altceva. Am dat de Templul Maimuței, de Templul lui Shiva, de Templul lui Vishnu, și eu tot vorbeam la cameră: “Oh, nu e Nandi, e Shiva, sau e Vishnu… nu l-am găsit încă… dar haideți până îl găsim să vă spun poveste lui Shiva…” și tot așa. Tot episodul am fost în căutarea lui Nandi. Am creat un subiect frumos, care a fost foarte bun pentru show-ul nostru, dar care ar putea fi bun la fel de bine pentru oricine care călătorește. Eu cred că este esențial să dai un scop călătoriei tale, chiar dacă e unul copilăresc. Este ca o mică aventură. Ca o aventură în altă aventură.

Găsiți o temă a călătoriei, un scop și concentrați-vă pe el. Este infinit mai frumos decât să mergeți și să bifați: “Am fost acolo, am văzut aia, am văzut ailaltă…”. Dați astfel călătoriei voastre o altă savoare, și cu siguranță nu veți regreta!

Va urma…

 

[shareB]

Episodul 2: Jonathan Legg – Despre cea mai tare amintire “off the rail”

Urmare de aici

AFA: Cum ai prins gustul călătoriilor care ies de pe traseul stabilit?

Jonathan: Asta s-a întâmplat chiar la prima mea călătorie în Europa, mă rog… parţial în Europa deoarece am mers în Turcia, adică o parte în Europa, cealaltă în Asia.

Am pornit din Istanbul şi am mers spre Ankara iar prietenul cu care eram împachetase un bagaj foarte greu deşi îi spusesem să facă un bagaj uşor (pack light), ceea ce pentru mine este definitoriu, întotdeauna împachetez foarte puţin.

AFA: Da, aşa e cel mai bine…

Jonathan: Da. Cred că este o adevărată virtute să poţi face asta. Măi, dar tipul ăsta şi-a făcut un bagaj foarte greu, şi-a luat până şi uscătorul de păr….

AFA: Nu cumva era o doamnă?

IMG_2753
Prin Centrul Vechi al Bucureştiului, povestind despre experienţele din Turcia.

Jonathan: (râde…) Nu, nu era o doamnă, era un tip, şi a trebuit să-l ascult tot timpul plângându-se cât e de greu rucsacul. Ok… deci eram în Ankara, aveam deja itinerariul stabilit: “Vom face asta, apoi vom face cealaltă, etc…” Ne îndreptam spre Muzeul Naţional şi deodată rucsacul i-a căzut într-o parte, se rupsese o curea, el s-a dezechilibrat, era să cadă şi mi-a zis: “Eu nu pot să continui aşa, cu rucsacul rupt…”.

Bineînţeles că i-am replicat: “Prietene, dacă ţi-ai fi împachetat şi tu un bagaj mai uşor, asta nu s-ar fi întâmplat… Acum trebuie să căutăm să-ţi reparăm rucsacul, vom rata intrarea la Muzeu…”, chiar m-am gândit atunci: “Fuck, asta îmi dă peste cap tot planul…!”

Deci am decis să mergem în cel mai apropiat cartier, unde nu era nici picior de turist, şi am întrebat în jur, am găsit un croitor, ne-am dus şi am bătut la uşa lui, nu a deschis nimeni, am bătut la uşa următoare şi ni s-a spus: “Da, se va întoarce cam în 2 ore. Lăsaţi rucsacul aici şi întoarceţi-vă…”. Aşa că am lăsat rucsacul acolo şi am început să căutăm o cafenea unde aveam de pierdut vreo 2 ore.

Acum, după cum ştiţi, exceptând partea liberă a Turciei, ei sunt mai conservatori, sunt limitate lucrurile care le fac plăcere. Nicotina şi cafeina sunt cele două vicii care le sunt permise, aşa că stau şi bagă ceai după ceai, cafea după cafea, ţigară după ţigară, aşa că ne-am dus să pierdem vremea într-o cafenea. Acolo era un tip care juca ceva zaruri cu alţii. Eu ştiam cum se joacă jocul respectiv, am stat şi l-am privit, iar el a observat asta. La un moment dat mi-a spus: ”Hey, vrei şi tu să joci?”, iar eu am zis: “Da, ok…”. Şi ne-am pus pe aruncat zaruri, iar eu am avut un noroc chior şi l-am bătut de i-a sunat apa-n cap. Iar el a devenit furios, pur şi simplu nu-i venea să creadă. N-a fost mare lucru, doar norocul începătorului, dar pentru el nu  fost aşa, era o adevărată ruşine. Jocul ăla e ca un sport naţional pentru ei…

Şi lumea se foia în jurul meu, se dusese vorba că am câştigat, aşa că a apărut unul dintr-un cartier învecinat, care era un fel de rege al jocului acela, numărul 1, neînvins în zonă. Intră ăsta mândru în cafenea, era ca o mică vedetă printre cei de acolo. “Ooohh, Ahmad, s-a auzit de peste tot”. El era şeful…

Aşa că a venit, s-a aşezat la masă în faţa mea şi am început să jucăm. Şi locul s-a umplut ochi. Erau inclusiv copii la geamuri care priveau înăuntru. Ăla era un fel de Michael Jordan al lor… Buuun… şi pasa mea norocoasă continua, dădeam numai duble: dublu 5, dublu 6, dublu 4… Şi câştigaaaam, şi începeam să simt că atmosfera se schimba în încăpere, devenea apăsătoare, parcă respirai cu dificultate… dacă tipul ăsta ar fi pierdut ar fi fost cu adevărat ceva. Şi nu sunt sigur că ar fi fost înţelept din partea mea să-l bat, dar nu m-am gândit la asta în acel moment, eram cu totul absorbit de jocul pe care încercam să-l câştig.

Dar apoi, cam pe la jumătatea jocului, am început să arunc 1 cu 3, 1 cu 2 şi tipul ăsta a început cu dublu 6, dublu 5 şi m-a prins din urmă şi m-a depăşit chiar pe ultima sută de metri. Şi localul a izbucnit în urale şi aplauze. Boss-ul s-a ridicat de la masă câştigător, cu onoarea intactă şi m-a bătut prieteneşte pe umăr. Acum îmi dau seama că a fost pentru el scenariul perfect. Am fost o provocare adevărată, dar m-a bătut în cele din urmă. Şi aşa trebuia să fie.

Şi vă mai spun ceva. Orice altceva din Turcia, orice altă amintire, nu se compară cu aceasta. Îmi amintesc acea zi extrem de intens. Şi nu aş fi avut parte de ea dacă rucsacul prietenului meu nu s-ar fi rupt, dacă nu ar fi trebuit să-l ducem la reparat, dacă nu am fi intrat în acea cafenea ca să pierdem vremea. Şi următorul lucru care s-a întâmplat a fost că un întreg cartier era cu ochii pe mine. A fost un moment adevărat, real. De atunci am căutat întotdeauna ocazia să profit de orice diversiune ca să mă abat de la traseul stabilit.

Asta sfătuiesc pe oricine… să facă tot posibilul pentru a se abate de la planul iniţial. Ceea ce poate urma, are şanse să devină o amintire pentru o viaţă.

Va urma…

[shareB]

Episodul 1: Jonathan Legg – Despre a călători singur sau cu prietenii

Urmare de aici

Aşa cum am promis în postul anterior, revenim cu interviul acordat în exclusivitate de Jonathan Legg, realizatorul şi gazda emisiunii Road Less Traveled, difuzată de Discovery Channel. Astăzi… despre dilema care preocupă multă lume: cum e mai bine să călătoreşti? Singur sau cu prietenii? Deoarece există mulţi cititori şi chiar membrii AmFosAcolo care îşi pun această întrebare, am considerat că ar fi cazul să dezbatem subiectul şi să aflăm ce crede Jonathan despre aceasta.

AFA: Cum ai ajuns “călător profesionist”?

Jonathan: Acum mai bine de 10 ani, pe vremea când eram însoţitor de zbor, am cunoscut o colegă, aceasta era model şi m-a introdus în această lume a modellingului. Era însă în New York şi trebuia să stai tot timpul acolo, să dai probe, iar eu îmi doream mult să călătoresc. Aşa că am renunţat şi am continuat să călătoresc. Am cochetat o vreme şi cu actoria, dar nu era chiar ce-mi doream.

IMG_2741
Zâmbetul care a cucerit milioane de fani poartă tricoul de membru VIP AmFostAcolo.

AFA: Călătoreşti cu adevărat mult. Avem useri AmFostAcolo care au o mare dilemă: Cum e mai bine? Singur sau însoţit de cineva cunoscut?

Jonathan: Eu călătoresc foarte mult singur.

Prima dată când am intrat în această lume a călătoriilor a fost când eram la colegiu şi am vrut să fac prima mea excursie internaţională. Atunci am făcut aceeaşi greşeală pe care o fac majoritatea oamenilor.

Am încercat să lucrez cu alţii la modul de: eu mă ocup de avion, tu vezi de rezervările la hotel…. etc. Şi nu a fost ok, fiecare aşteaptă după celălalt, nimeni nu face nimic, timpul trece şi tu pierzi ocazia. Deci, ceea ce am realizat atunci a fost că dacă iau problema în mâini e mult mai bine. Adică dacă spun prietenilor: “Hey, eu mă duc în România!”, este mult mai probabil ca ei să vină cu mine pentru că se gândesc. “A, oricum ăsta merge, cu sau fără noi, deci are rezolvată cazarea, avionul, etc, deci noi nu trebuie să mai facem nimic.”.

Dar totuşi trebuie să fii pregătit oricând ca nimeni să nu spună nimic şi tu să mergi de unul singur.

A merge de unul singur nu este în cele din urmă un lucru atât de rău. Da, ok, este super să poţi împărtăşi bucuria călătoriei cu prietenii. Adică hai s-o spunem pe-aia dreaptă, când te întorci acasă şi le spui prietenilor: “Măi, m-am căţărat pe acel vulcan în Indonezia, şi soarele se vedea apunând printre nori, aruncând ultimele raze…”, prietenii vor spune: ”Oh… ce frumos!!”, dar să fim serioşi, nu vor da doi bani, pentru că nu ştiu senzaţia, nu au fost acolo …

Pe de altă parte, dacă o faci împreună cu prietenii, împărţiţi atunci aceleaşi amintiri şi poţi spune: “Hey, îţi aminteşti când ne-am căţărat împreună pe acel vulcan…” şi atunci ai parte de alte reacţii, rezonezi cu ei… Asta este partea frumoasă atunci când călătoreşti cu prietenii. De fiecare dată când te vezi cu prietenul care te-a însoţit în călătorie vă amintiţi şi astfel faceţi ca momentul să dureze mai mult. De aceea şi facem fotografii. Încercăm să păstrăm momentul cât mai mult timp.

foto1
Jonathan, nu pe vulcanul din Indonezia, ci pe crestele Dolomiţilor italieni. E bine şi aşa, mai ales că fotografia este pusă la dispoziţie special pentru AmFostAcolo din arhiva personală. Photo by – Klaus Schluter

AFA: E clar, preferi să călătoreşti singur…

Jonathan: (râde) Da, e evident…

AFA: De ce?

Jonathan:  Pentru că nu-mi place să fiu… izolat, să zicem. Atunci când nu călătoreşti singur, eşti cu prieteni să zicem, te afli într-o situaţie de izolare, eşti ca într-o… bulă (bubble). Ieşi, te duci la o cafenea, discutaţi între voi, nu simţi nevoia să te apropii de alte mese. Dar dacă eu călătoresc singur, stau singur la această masă, beau un ceai singur, şi dacă văd nişte oameni puţin mai încolo care se distrează este mult mai posibil să încerc să mă apropii de ei şi să intru în vorbă cu ei. Mă simt într-un fel obligat să fac asta pentru că am nevoie de socializare.

Un alt lucru bun în a călători singur este că eşti foarte flexibil. De exemplu stau aici singur apoi ies pe stradă să mă plimb, întâlnesc nişte oameni care spun: “Noi mergem cu toţii acum la plajă, să sărim în apă. Vrei să mergi cu noi?”. Şi eu spun: “Da, de ce nu…?”. Nu trebuie să mă consult cu nimeni, să-mi întreb prietenii dacă e ok… Pot să-mi schimb planurile când şi cum vreau (just like that…). Atunci când călătoreşti secretul este să fii flexibil.

Cele mai tari amintiri pe care le am din călătoriile mele sunt acelea când am ieşit “off the rail”. Când totul merge conform agendei, ai itinerariul stabilit: “Merg să văd Eiffel Tower, apoi merg la Louvre…”, şi bifezi, bifezi, bifezi, atunci nu ai parte de surprize şi, implicit, nu ai parte de amintiri care să dureze. Este doar aşa, ca să ştii că ai făcut-o: “Da, am făcut asta!!”, dar nu ai poveşti impresionante de spus în jurul mesei. Pe de altă parte, dacă ceva merge pe dos, te urci în autobuzul greşit, ajungi într-un orăşel, sătuc în afara Parisului, şi zici: “Fuck! Cum naiba mă întorc de aici???” şi începi să întrebi în stânga şi-n dreapta şi un fermier amabil îţi spune: “Lasă că te duc eu înapoi cu tractorul…” şi te urci în spate pe tractor şi el te duce înapoi în Paris, întotdeauna îţi vei aminti asta.

Deci eu îi încurajez pe telespectatorii emisiunii mele să caute ocazii ca să se abată de la itinerariul stabilit. Acest sfat îl dau şi cititorilor site-ului vostru, să caute întotdeauna să iasă “off the path“. Nu vor regreta şi vor avea amintiri pentru o viaţă.

Va urma…

[shareB]

AmFostAcolo vă invită la… o plimbare cu Jonathan Legg de la Discovery

Pe scurt, pentru cine nu ştie deja: Jonathan Legg este realizatorul emisiunii Road Less Traveled difuzată de posturile de televiziune Discovery Channel şi National Geographic, emisiune care se bucură de un adevărat succes mai ales în Statele Unite, aflându-se deja la al treilea sezon.

Cu Jonathan ne-am întâlnit într-o zi noroasă de noiembrie, imediat după Halloween. Pe străzi încă zăreai la tot pasul fantome, vrăjitoare şi dovleci, deşi se apropia doar ora prânzului. Plănuiam să mergem la Muzeul Satului. N-a fost să fie… vremea chiar nu a ţinut cu noi. Aşa că am stabilit întâlnirea în cele din urmă în Centrul Vechi al Bucureştiului, la “o cafea de vorbă” urmată de o plimbare lejeră.

Aveam ceva emoţii, pregătiţi fiind de o apariţie cu fiţe de vedetă. Da’ de unde! Zâmbetul larg şi privirea deschisă ne-au dat imediat de înţeles cu cine aveam de a face. Jonathan este exact aşa cum sunt călătoriile prezentate în emisiunea lui… altfel şi totuşi atât de simple. Nu are aere, acceptă deschis discuţiile şi împărtăşeşte cu generozitate din aventurile lui turistice.

Poate profilul lui turistic nu se potriveşte chiar oricui, dar avem multe de învăţat de la el. Pasiunea sa pentru călătorii este incredibilă şi măcar regulile de bază privitoare la ce ar trebui să însemne o călătorie pentru fiecare dintre noi, merită avute în vedere.

A stat mult de vorbă cu noi şi înclin să cred că i-a făcut plăcere. Altfel nu ar fi stat atât. Se vede clar că, dincolo de interviurile pe care le acordă în mod normal unor publicaţii sau emisiuni, cel mai mult îi place să stea de vorbă cu oameni care au aceeaşi pasiune cu el: călătoriile. Despre aceşti oameni crede că îl înţeleg cu adevărat. Şi are dreptate…

L-am întrebat în primul rând dacă ştie ce este “AmFostAcolo”. A râs puţin încurcat. Auzise doar că este “cel mai tare website de călătorii din România”. Atât. Mai era nevoie să ştie şi altceva?

În zilele următoare vă vom detalia discuţia cu Jonathan,  întreg interviul, dar o vom face în episoade, treptat, pentru că subiectele atinse au fost numeroase. În plus, ar fi păcat să tăiem, să trunchiem, ca să prezentăm totul într-un singur material. De asemenea, vă vom povesti pe unde a fost, ce consideră el că este cu adevărat important pentru un turist şi vă vom prezenta fotografii din aventurile lui, fotografii puse la dispoziţie în exclusivitate pentru AFA.

Între timp, puteţi afla mai multe despre Jonathan Legg, accesând pagina lui de Facebook, pagina de Facebook a emisiunii sale, The Road Less Traveled, şi pagina lui de Twitter.

 

Highlight… în deschidere… Jonathan Legg despre România

 

IMG_2752
La plimbare prin Centrul Vechi al Bucureştiului.

AFA: Îţi place România?

Jonathan: Da, o iubesc!!! Sunt aici pentru a doua oară. Prima dată am fost acum 10 ani şi am petrecut toată luna iunie cu parapanta în zona Braşovului.

 AFA: De ce îţi place atât de mult România? Exceptând fetele…

Jonathan:  (râde...) Sincer… Femeile sunt foarte frumoase dar ce m-a frapat pe mine la  România încă de la prima vizită a fost faptul că atunci era într-adevăr “off the path”. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Ştii, în centrul Braşovului nu erau atât de mulţi turişti, iar atunci, pe vremea aceea, puteai ateriza cu parapanta chiar în Piaţa Oraşului, lucru pe care nu-l puteai face nicăieri în altă parte. Deci asta mi-a plăcut în primul rând, era cumva în afara locurilor umblate, era mai puţin cunoscută, iar asta este specialitatea mea. Desigur, lucrurile s-au mai schimbat de atunci, turismul a luat avânt…

Celălalt lucru care m-a uimit a fost ospitalitatea oamenilor. Am cunoscut mulţi oameni, în treacăt, care însă m-au invitat în casele lor, de exemplu o familie pe care am întâlnit-o într-un tren, doar am întrebat dacă acela era trenul bun, dacă mergea spre Sighişoara…

AFA: Erai singur? În România?

Jonathan: Da, de ce nu?

AFA: Ştii, despre România turiştii străini cred, în mare parte, că nu este un loc foarte sigur.

Jonathan: A fost un singur moment, odată, când eram pe motocicletă vizitam nişte castele şi am trecut prin câteva sate şi erau acolo câţiva localnici, care mi-au dat aşa, un fior, am simţit o vibraţie negativă din partea lor, dar… eu eram pe motocicletă, ei erau pe jos, aşa că… ce puteau să-mi facă? Aveam un avantaj clar în faţa lor… (râde…). A fost singura dată în România când m-am simţit într-un fel ameninţat…

Va urma…

[shareB]

Litoralul romanesc 2014 – Mai multi turisti, mai multe servicii si investii

– promo –

Peste 50.000 de turisti beneficieaza anual de serviciile oferite prin agentia Paradis Vacante de Vis. Am devenit unul din pilonii principali din randul turoperatorilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre prin seriozitate, profesionalism, perfectionare continua, raportul calitate pret al serviciilor oferite prin partenerii nostri locali cu care colaboraram direct de ani de zile.

Oferte din ce in ce mai tentante pe litoralul romanesc – 1 mai la mare.

Anul acesta se anunta multa lume pe litoral in mini-vacanta de 1 mai. Pentru ca incepand cu luna martie turistii au dat navala in a-si rezerva minivacanta mult dorita, peste 90% din hotelurile situate spre partea de nord a litoralului romanesc au grad de ocupare 100%. Poate de “vina” sunt si ofertele foarte avantajoase. De exemplu, pretul unei minivacante de 1 mai in statiunea Mamaia, la un hotel de 3* (Dunarea), pleaca de la 57 ron/noapte iar mai spre sud, in Eforie Nord, ofertele pleaca de la 70 ron/pers/2nopti la Complexul Dunarea.

Consultantii nostri au elaborat un scurt preview al imaginii litoralului romanesc pentru 2014, inclusiv pe baza analizei sezonului trecut si a tendintelor pe care le vom puncta in acest articol.

Sezonul estival la malul Marii Negre va fi caracterizat prin investitii, cresterea calitatii precum si diversificarea serviciilor.

Pe litoralul românesc se fac progrese majore, investitii diverse, în hotelarie, baze de tratament, restauratie, plaje. Investitii incepute in anii precedenti sunt sau se apropie sa fie finalizate, unele hoteluri au fost construite de la zero, altele, preluate si upgradate. Daca in anii anteriori, modernizarea spatiilor de cazare si restauratie se misca in mare parte in cazul locatiilor detinute in regim privat iar a celor publice – fie ele verzi sau pietonale, ramanea mereu la stadiul de dezbateri si proiecte, iata ca acum a venit momentul faptelor si pentru acestea din urma.

In statiunea Mamaia, Primaria Constanta a demarat proiecte majore de modernizare a infrastructurii pietonale si rutiere in valoare de peste 10 milioane de euro. Va fi refacuta zona de promenada si cea a piatetelor, incluzand partea de mobilier urban si iluminat public, vor fi construite cateva pasarele ce vor traversa statiunea, se vor dubla locurile de parcare, subiect de interes local si national, pe care il vom prezenta mai pe larg intr un articol viitor.

Tendinte ale litoralului romanesc

Dezvoltarea conceptului de all inclusive pe litoralul românesc. Daca in 2013 existau 11 hoteluri cu servicii all-inclusive, în statiuni precum Mamaia, Neptun, Jupiter, Venus si Saturn, iata ca cerera pentru servicii all inclusive pe litoralul romanesc este in continua crestere. Astfel, pe aceste tipuri de servicii se anunta in 2014 mai multe hoteluri in sistem all inclusive, adaugandu-se in plus pe lista celor de anul trecut inca 4 unitati.

Dezvoltarea divertismentului si a facilitatilor pentru copii.

Tot mai multi hotelieri introduc servicii de all inclusive sau animatie si entertainment constienti fiind ca turistul nu doreste doar o camera confortabila si servicii de restauratie, ci si posibilitati de petrecere a timpului liber. Astfel, mai multe hoteluri au introdus sau au dezvoltat si mai mult acest segment, introducand în acest an echipe de animatie si servicii speciale pentru familiile cu copii. Cele mai multe hoteluri care ofera astfel de servicii si divertisment in fiecare seara, dedicate familiilor, se afla în statiunile Mamaia si Eforie Nord. Amintim printe astfel de activitati: animatori si dj pe plaja, cursuri de innot, balet si dans, ateliere de creatie, scoala de teatru, plaje, piscine si locuri de joaca ale copiilor sunt cateva din atractiile destinate copiilor.

Dintre facilititati oferite pentru copii, iata ca exemplu, cazul unei familii clasice, formate din doi adulti cu un copil, ce opteaza pentru o camera dubla standard la un hotel de 3* din Mamaia, in regim all inclusive:

copilul (0 – 11.99 ANI) beneficiaza de gratuitate la cazare si masa, daca solicita pat suplimentar achita 40% din pachetul achizitionat de adult; 2 adulti + 1 copil > 12 ani – copilul achita 70% din pachetul achizitionat de adult si beneficiaza de pat suplimentar, etc.

Se remarca o crestere a numarului de turisti straini pe litoralul romanesc.

Ca un fapt interesant de mentionat, au reaparut turistii plonezi care in anii ‘80 constituiau un numar de luat in seama. Ca o cifra de ansamblu, anual, circa 50 mii de turisti straini nostalgici sau curiosi fata de litoralul romanesc, sosesc in general prin marii turoperatori de incoming.