Bruxelles - Niciun moment de plictiseala (partea 1)

TIPĂREȘTE

Off!!! In sfarsit iata-ne la Bruxelles... dupa 3 zile numai pe drumuri, cu urcat-coborat bagajele dupa noi la fiecare cazare; ei, acum in aproape miez de noapte iata-ne ajunsi la un hotel bun din partea de sud, la capatul de metrou a liniei M5 Erasmus, unde vom poposi 3 nopti; deci 2 zile pline ne asteapta sa cucerim aceasta metropola, cea mai importanta din Belgia.

Bruxelles sau Brussel este capitala Belgiei, a provinciei Flandrei dar foarte important, este si capitala Europei alaturi de Strassbourg si Luxemburg. Este un oras cosmopolit, foarte modern dar cu toate acestea, Bruxelles isi pastreaza intact aerul si caracterul sau traditional flamand.

Bruxelles este un oras elegant si plin de viata, in care vechiul traditional cat si noul contemporan fac din acest oras o adevarata aventura si dorinta de a-l explora si de a-l cunoaste indeaproape cat mai mult si mai bine.

In prima zi de sedere aici, am avut mult de furca, va spun sincer. Am “marsaluit” zi lumina cat am putut, incercand sa cuprindem cat mai multe dintre obiectivele sale turistice. Si va spun ca nu sunt deloc putine. Deci la drum, dragii mei.

Prima oprire a fost pe Platoul Heysel, sa vizitam si sa ne bucuram de doua din minunile si distractiile zonei: Atomium si Parcul Mini-Europe. Am ajuns inainte de ora 9 cand se deschideau casele pentru a lua bilete. Dar timpul a trecut repede si am cumparat bilete pt. grup ce au costat ceva mai putin; eu am dat 16,50 euro pentru mine si 9,50 euro pentru fata mea, bilete ce au cuprins ambele obiective.

Atomium a fost primul vizitat. Dar ce este acest Atomium? Este o constructie din 9 bile de otel, acoperit cu aluminiu, futurista, foarte moderna si reprezinta un atom de fier marit de 165 miliarde de ori. A fost construita pentru o expozitie din 1958, The Universal Exhibition. Acest Atomium este considerat un fel de Turnul Eiffel din Bruxelles. Fiecare bila are un diametru de 18 m iar cele 9 bile sunt legate intre ele prin tuburi in interiorul carora circula scari rulante cat si normale.

Am stat la o coada destul de stufoasa pentru a urca cu un lift pana sus de tot, la ultima bila. Liftul parca ne-a zburat direct spre inalturi, cu o senzatie parca de catapultare. Pacat ca nu mi-am dat seama sa filmez prin cupola de deasupra capului. Dar am facut-o la coborare cand o alta senzatie, de data asta de o coborare ultra-rapida, mi-a dat prilejul sa trag repede o manivela de doar cateva secunde, vazand atat de scurt cum se departeaza cupola si noi coboram atat de repede. Dar m-am multumit si cu asta. Insa senzatia a fost... cool!!!

De acolo de sus, ni s-a desfasurat in fata ochilor o panorama asupra orasului de toata frumusetea si maretia ei dar si asupra parcului de la “poalele” lui, Mini Europe. Merita intr-adevar urcatul pana aici cel putin pentru asta. Senzatia pe care o traiesti acolo este foarte asemanatoare cu cea din Turnul Eiffel... numai ca este la o inaltime mai mica, ... acesta are doar 102 m. Tot aici, la ultimul nivel se gaseste si un restaurant, Chez Adrienne. Bilele comunica intre ele prin tuburi unde sunt precum am mai scris, atat scari rulante cat si normale. De la nivelul mediu al bilelor, se poate de asemenea admira orasul. Tot aici se gasesc locuri de recreere dar si multe spatii dedicate copiilor si diferite expozitii, printre care una mai importanta ar fi cea dedicata spatiului, loc foarte cautat si agreat de mici si mari.

Dupa placerea de a vedea orasul de sus si facutul de poze din toate partile, am coborat tot cu liftul pana la parter, o senzatie mai “tare” decat urcatul. Cel putin pentru noi... simtind coborarea cu o viteza mult mai mare... doar senzatia cred ca a fost, nu? !... Oricum, atat eu ca si fii-mea am mai fi urcat si coborat de mai multe ori cu liftul daca s-ar fi putut... doar pentru senzatia ce o ai privind in sus, prin geamul de deasupra...

Mini-Europe. Dupa aceste bucurii, a venit surpriza de alaturi... si anume am intrat intr-un alt univers, ne-am alaturat lui Guliver in tara piticilor si am patruns intr-o lume minunata, poate la fel de fermecatoare ca si a povestilor din copilarie... si nu numai.

V-ati imaginat vreodata cum ar fi daca ati avea posibilitatea sa calatoriti in Europa intr-o singura zi sau doar in cateva ore??? Da, se poate si nu numai prin intermediul imaginatiei noastre ci si printr-o binemeritata si magica plimbare in universul parcului de la poalele colosului cu bile, in Mini-Europe. Am gasit aici adunate, toate tarile care fac parte din Uniunea Europeana cu constructiile in miniatura a celor mai reprezentative monumente, castele, palate devenite simboluri ale tarilor respective. Sunt adunate peste 300 de modele extraordinar de frumos realizate, de zici ca sunt ca-n realitate, dar la scara mult mai mica. Nu te poti rataci aici pentru ca organizatorii au avut mare grija sa ne dea pliante dar sunt si sageti galbene pe alei care te duc exact unde trebuie. Si asa am trecut din Franta cu al ei Turn Eiffel si Arcul de Triumf, dar si pe colina cu basilica Sacre Coeur; in Anglia, unde Big Ben de langa Parlament batea miezul zilei; am ajuns apoi in Italia, fie la Venetia, in Piata San Marco sau am asistat la “eruptia”vulcanului Vezuviu... apasand bineinteles un buton... magic. Chiar fiica mea a apasat pe acel buton, crezand ca va auzi imnul Italiei si cand colo s-a trezit “zgaltaita si afumata”de acel mini-vulcan. S-a speriat oarecum la prima “eruptie”dar apoi a mai apasat de vreo 3 ori sa putem surprinde vulcanul in actiune... Apoi am trecut pe langa mini-grandioasa poarta Brandenburg, pe care aveam sa o vedem si noi aevea, in maretia ei naturala peste cateva zile, simbol al Germaniei, dar si castele renumite din Finlanda sau Danemarca. Ne-am plimbat inainte prin Piata Mare din Amsterdam sau pe la baile termale din Ungaria... Iar morile de vant din Olanda cantau alene miscandu-se in ritmul vantului care adia in acea zi inca frumoasa, de vara belgiana...

Fiecare tara avea o inscriptie cu steagul, suprafata si nr. populatiei; era si un buton care apasand pe el, incepea sa cante imnul tarii respective. Excelent, nu? ! Am vazut si o corrida intr-o arena din Spania, apoi in Grecia ne-am minunat de frumusetile Atenei...

Si am gasit intr-un final spre coada parcului la iesire, si Romania, aproape de Grecia. (stiu ei ce stiu... organizatorii, ca suntem mari iubitori de aceasta tara mirifica, Grecia... nu? !...) Ce ne-am gandit noi? Oare ce cladire ne reprezinta? ! I-am spus fetei mele care avea pliantul in mana sa nu se uite. Si ma gandeam eu ce poate fi, caci ghida nu ne spusese nimic, lasandu-ne fiecaruia placerea descoperirii si a surprizei... Deci sa fie castelul Bran, foarte cunoscut prin legenda binecunoscuta a lui Dracula sau Pelesul sau Casa Poporului din Bucuresti, devenita dupa ’89 Palatul Parlamentului? Ei... tarisoara noastra a fost reprezentata de... ghiciti ce cladire? Nu stiti? De Palatul de la Mogosoaia, frumos palat si reprezentativ pentru noi, constructie din sec. 17 din vremea lui Constantin Brancoveanu. Din mandrie nationala sau nu stiu din ce anume, am apasat de mai multe ori pe buton pentru a asculta imnul national. Si fii-mea m-a intrebat ce m-a apucat... nu stiu... poate un mare dor de casa in acele momente... sau un “spasm patriotic”... Am avut oricum un sentiment de profunda fericire si multumire ca si tara mea se regasea acolo, asta este sigur... Si poate si alti vizitatori vor vedea palatul si vor auzi imnul national al tarii mele...

Ce mi-a placut iarasi aici a fost si faptul ca parcul era dotat si cu masinute si oameni in miniatura ca si avioane si vapoare cu platforme de titei in largul marilor... cele mici de aici... Si asa am vazut si Eurostarul care trece prin “Canalul Manecii” facand legatura dintre Franta si Anglia. Tot asa, apasand simplu pe un buton rosu, de obicei. Lui fii-mea i-am facut o poza in costumul unui soldat din garda reginei Marii Britanii iar eu am luat deodata alura corpolenta a unui culegator de struguri.

Ne-a placut foarte mult aceasta plimbare printr-o mini-Europa la indemana multora care pasesc in Bruxelles. De fapt acest parc face parte dintr-un complex turistic, numit Bruparck (prescurtarea de la Parcul Bruxelles) si este un parc de distractii mai mare care pe langa Mini-Europe cuprinde si un complex de piscine si tobogane, un cinema multiplex dar si multe restaurante. Ah, am uitat sa va spun ca la intrare a fost obligatoriu sa facem poze cu mascota parcului ca la final, la iesire sa cumparam 2 poze diferite cu doua brelocuri la imensul pret de 25 euro. Cam la toti ni s-a parut jecmaneala si majoritatea am luat doar o singura poza cu un breloc la pretul de 10 euro. Asa am luat si noi, fiindu-ne destul de greu sa ne hotaram in care poza, deh, am iesit mai... fotogenice... Fi-mea vroai pe una eu pe alta... va inchipuiti voi... vesnicul conflict intre generatii iscat din toate... va las pe voi sa ghiciti cine a castigat... batalia alegerii...

La finalul calatoriei noastre prin lumea futurista a atomului, privind lumea bruxelleza de sus, ca apoi sa ne cufundam pe cararile fermecatoare din mica Europa, am avut strania senzatie de rasturnare de proportii. Atomul devenit un imens colos urias de fier iar cladirile renumite din Europa ramanand undeva, la umbra bilelor... mi-a dat o impresie senzationala de hopa-mitica sau de “revers natural”si doar daca esti acolo, pe aleile din parc, se poate sa simti aceasta stare “pe invers”. Iar tu, calator fericit si fermecat printre toate acestea, nici nu mai stii de fapt care ti-e locul...

Indiferent de senzatii sau de loc, eu va spun sincer ca daca ajungeti aici pret doar de cateva ore si vreti sa va simtiti si sa va visati pentru acel timp din nou copil intr-o alta lume decat cea cunoscuta de voi, daca vreti sa pasiti intr-o lume fermecata si minunata privirilor si simturilor voastre, mergeti si faceti cu drag aceasta calatorie de basm in lumea Mini-Europei si a Atomului. Merita cel putin odata...

Si v-am povestiti si eu toate acestea, doar pentru ca si eu, precum multi altii, AmFostAcolo!!!

Cu drag pentru voi,

Ileana

Continuare Bruxelles - Niciun moment de plictiseala (partea 2)

---

VIZUALIZĂRI: 6984 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI