Lima

TIPĂREȘTE

S-ar putea ca prezentarea mea sa difere putin de celelalte pe care le gasim pe acest site, pentru ca nu am fost in Lima cu vreo excursie organizata, ci de una singura. Nu cred, totusi, sa fi ratat cine stie cite obiective pe care le vede in mod normal un turist, si in plus am luat poate mai mult contact cu orasul in realitatea lui, si cu oamenii de acolo.

A fost o alegere foarte buna pentru a merge singura in vacanta - Lima mi s-a parut destul de sigura. De altfel, am fost impresionata de numarul de agenti de securitate prezenti peste tot - prin fata institutiilor, magazinelor, prin parcuri - nu pareau cine stie ce ''fiabili'', dar erau acolo, si erau multi.

Este, desigur, un oras plin de contraste, ca mai toate capitalele tarilor care se zbat in coruptie pentru a reusi sa-si depaseasca statutul curent, si-a trece in categoria tarilor ''in curs de dezvoltare''. Nu lipsesc turnurile de sticla, nu lipsesc arii intinse de ''slum''. Lima este un oras de peste 10 milioane de locuitori.

Insa are un farmec incontestabil, si multa personalitate.

N-au disparut inca din oras salile de internet, telefoanele publice, vinzatorii ambulanti de fructe si dulciuri, si meseria de lustruitor de pantofi - ceea ce e destul de edificator pentru nivelul de trai al peruanilor, de indata ce-o iei la picior pe strazile din centrul vechi. De asemenea, acelasi centru vechi are cladiri superbe, insa ne-renovate, si bietele fatade sufera adesea. Totusi, foarte multe dintre ele merita admirate si pozate. Impresioneaza mai ales prin colorit (maro, rosu inchis, sau culori foarte vii: turcoaz, galben, mov, verde etc) si prin decoratiuni (mai ales frumoasele balcoane inchise in lemn cu ornamentatii bogate). Sint de vazut si multe biserici si catedrale (San Francisco, San Domingo, Santa Rosa de Lima etc) de obicei deosebit de frumoase si ingrijite, cu curti interioare si parcuri. Unele dintre casele coloniale se pot vizita - de exemplu casa Aliaga - asta daca o gasiti - caci proprietarul (stra-stra-ul originalului senor Aliaga, care fusese prieten cu Pizzaro colonizatorul) isi pastreaza comoara cu o discretie pe care o calific ca fiind excesivo-suspecta. Casa pare a fi foarte putin cunoscuta de localnici, si nu e semnalata nicaieri pe strada.

Tot in orasul vechi se gasesc multe centre culturale unde gasim numeroase expozitii si muzee in care am observat ca se intra gratis: Rezerva Nationala m-a cucerit cu sectiunea ei de obiecte din aur, centrul Inca Garcilaso, sau Bodega y Quadra - unde putem vedea ruine din sec. XVI. Acesta din urma nu este singurul loc din Lima unde putem vedea ruine in mijlocul orasului - Huaca Pucllana (cultura Wari 200-700AD) e in mijlocul unuia dintre cele mai moderne districte ale Limei - Miraflores, iar Pachacamac (300 AD) se afla la iesirea din oras. Ne-avind de respectat vreun program strict impus de un grup, mi-am facut veacul citeva zile prin frumosul centru vechi, asa, cazut, cum e el, si m-am simtit minunat: Vederea districtului Rimac de pe Ave. Abancay se retine, la fel si Plaza San Martin, Parqué de la Exposicion, Tacna, Emancipacion, Jiron de la Union, Carabaya, Lampa etc. *. Am mincat prin mici restaurante ieftine, mincaruri locale (satisfacator-gustoase), si am locuit tot pe acolo, intr-un hotel de o stea - foarte vechi si sarac, insa care mi-a oferit o camera curata. Am fost multumita.

Exista multe muzee in Lima, insa cel mai mult mi-au placut, pe linga rezerva nationala (care in afara de sectiunile numismatica si de obiecte de aur, cuprinde si o sectiune de arte plastice), muzeul Larco (nu treceti cu vederea sala erotica) si cel de Arheologie si Antrolopolgie din Pueblo Libre. Am vazut, foarte departe de orice alt punct turistic in oras, si muzeul aurului, insa am fost dezamagita de acesta.

Pe linga districtul modern, unde se cazeaza majoritatea turistilor - Miraflores (care insa mie personal nu-mi spune mare lucru, in afara de frumoasa faleza, de unde e o placere sa asculti oceanul), putin mai la sud este districtul Barranco - despre care citisem ca e ''boem''. Nu mi s-a parut chiar atit de ''boem'', insa am gasit acolo o pretioasa zona verde: parculete si chiar citeva terase dragute, mai mult ascunse prin gradini simple dar fermecatoare (Lima e in tinut desertic, in general in oras sint putine spatii verzi si e multa poluare, asa ca aceste mici terase sint o biencuvintare). Aici m-am regalat* cu o prajitura minunata, pe care o recomand: piramida de lucuma - printre cele mai bune prajituri pe care le-am mincat vreodata. De retinut ca sucurile de portocale (sau alte fructe) ''freshly squeezed'' sint foarte comune in Lima si deloc scumpe. Tot in Barranco va puteti incerca norocul pentru a intra gratuit la muzeul electricitatii - nu era nimeni acolo, am putut intra in voie trecind prin usi pur si simplu deschise. De fapt, am putut intra in acelasi fel (nimeni nu m-a oprit), in tot felul de alte institutii, la spectacole, galerii de arta, intr-o sala de teatru, in scoli.

Pentru cladiri mai moderne si pentru zona mai ''scuturata'' a orasului - se merge in San Isidro si Jesus Maria.

Una peste alta - m-am simtit foarte bine in Lima. Oamenii mi s-au parut apasati de griji, traiesc intr-un mediu stresant, insa sint foarte calzi si deschisi. M-as intoarce*.

---

VIZUALIZĂRI: 4361 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI